NOI ȘI CERUL
(LITERAR)
Publicația națională de astropoezie și cosmopoezie
a Societății Astronomice Române de Meteori
(SARM)
NR.4, DECEMBRIE 2025
SUMAR:
DIN NOU DESPRE ECLIPSA TOTALĂ DE LUNĂ, CÂTE CEVA DESPRE CREATORI AI ASTRONOMIEI MODERNE, DIN NOU DESPRE EXPEDIȚIA SARM LA CERCUL POLAR, STANDURI SARM LA SPACEFEST ȘI ASTROFEST, ASTROPOEZII SCURTE, SARM ÎN AULA ACADEMIEI ROMÂNE, SAGITTARIUS, SARM LA INSTITUTUL ASTRONOMIC AL ACADEMIEI ROMÂNE, „COMETE, COMETE...”, ASTRONOMUL BASARABIEI LA BUCUREȘTI, ODĂ ASTROFOTOGRAFIEI DE CER PROFUND, DIN NOU LA ANIVERSAREA ZIGMUND TAUBERG 98, SCUFIȚA ROȘIE CONTEMPORANĂ ȘI TREI MARI ASTROFOTOGRAFI PLUS UN STUDENT EMINENT, TÂRGOVIȘTE ASTRO-SPACE-FEST PAS CU PAS, NORI MAGELLANICI, ASTEROIDUL GHEORGHE, LA MULȚI ANI DE 2026...
*
Acesta fiind ultimul număr al publicației noastre pe 2025, ne vom strădui să-l facem să devină memorabil (chiar dacă va fi mai încărcat ca de obicei) și pentru început vom reveni la eclipsa totală de Lună din 7 Septembrie 2025, când președintele fondator al Asociației Ucenicul Astronom din Miercurea Ciuc, totodată membru în consiliul de conducere al SARM, ne-a oferit o frumoasă surpriză, la fel ca și doi intelectuali târgovișteni „sarmiști” pasionați de astrofotografie...
5 ȘI 7 SEPTEMBRIE 2025,
UNDEVA ÎN TRANSILVANIA
Astro-foto-poezie de Cosmin Sorin Micloș
Duminică seara, văcuța Roșca va fi uimită de felul
cum albul lăptos al Lunii se înroșește.
Dar laptele ei va fi la fel de alb, exact ca Luna!
Admirați eclipsa totală de Lună!
ECLIPSĂ TOTALĂ DE LUNĂ LA TÂRGOVIȘTE
(7 Septembrie 2025)
Poem astrofotografic artistic de Cătălin Liță
7 SEPTEMBRIE 2025
Astro-foto-poezie de George Tănase
Eclipsă totală de Lună.
Uneori umbrele
ne fac să strălucim!
Despre acest fenomen, ilustrul profesor Dimitrie Olenici (membru vechi de onoare al SARM, care a fost și unul dintre primii lectori ai școlilor astronomice de vară de la manifestările „Perseide” din anii 1990 ale aceleiași organizații) a publicat, în ziua producerii lui, un articol impresionant la Suceava, „Păzea, că vine eclipsa!” (accesibil pe Internet), în care a prezentat o scurtă istorie a tradițiilor despre eclipsele de Lună în istorie, reamintind în final că pe o casă țărănească din Bucovina există chiar un ornament ce reproduce fenomenul!
Apoi, desigur, el a observat eclipsa de la complexul său astronomico-etnografic unic în România, pe care l-a creat la Horodnicul de Jos, motiv pentru care în ultima mea carte (din 2025) i-am dedicat un catren :
LUI DIMITRIE OLENICI
De Andrei Dorian Gheorghe
De ești la Horodnic,
Devii iute rodnic
La privit de stele...
Căci zbori printre ele!
Și pentru că Luna nu se vede mereu la fel, ci ne apare în moduri variate (deși în realitate nu se schimbă cu nimic), iată și o imagine dublă a ei din 2012, distinsă cu o Astrofotografia Zilei sau Astronomy Picture of the Day (APOD) de NASA, care a fost realizată de un astrofotograf foarte activ al SARM din acea perioadă (și pe care am preluat-o din superproiectul International Cosmopoetry Challenge for Global Astronomy Month 2013 de pe Cosmopoetry -SARM and Friends, un website căruia tripleta NASA, Smithsonian Institution și Havard University i-a deschis, din proprie inițiativă, o pagină de prezentare în cea mai mare bibliotecă digitală de astronomie din lume).
SUPERLUNA ȘI MICROLUNA
Astrofotografie de Cătălin Păduraru („Șarpe”)
*
În continuare, trei astropoezii de Andrei Dorian Gheorghe, publicate inițial pe website-ul organizației mondiale Astronomers Without Borders (cu circa 100.000 de urmăritori, dar având nefuncțional contorul extern pentru vizualizări – pe verificatelea!) și dedicate unor oameni care au revoluționat astronomia
(primul, adevărat martir al astronomiei și al poeziei astronomice, a afirmat, în versurile introductive la unul din „dialogurile” sale, pluralitatea lumilor într-un Univers infinit;
al doilea a privit cel dintâi astrele printr-o lunetă;
al treilea a descoperit și formulat legile planetelor).
VORBIND CU GIORDANO BRUNO (1548-1600)
Dragă Giordano,
știu că ai iubit astronomia,
filosofia și poezia,
considerând că Universul este infinit.
Eu vin din viitor
și acum unii astronomi
reduc astronomia la
astrofizică, telescoape
și misiuni spațiale.
Dar eu încă mai cred
că orice acțiune astronomică
trebuie să înceapă
cu o privire plină de dragoste
asupra cerului!
Aceasta a fost publicată întâi în limba engleză pe 1-07-2025 la adresa:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/07/01/speaking-to-giordano-bruno-1548-1600-by-andrei-dor
Reacția editoarei americane Andee Sherwood a fost:
„Salut, Andrei.
Îți mulțumesc pentru noua poezie.
Întotdeauna îndrăgesc aceste tipuri de poezii conversaționale pe care le compui întrucât le găsesc foarte creative sub toate aspectele.”
PACEA LUI GALILEO
În 1609
el a transformat
„sticla spion” pentru bătălii
în luneta pentru corpuri cerești,
provocând mulți oameni
să renunțe la războaie
și să observe stele.
Altfel, probabil că lumea noastră
ar fi dispărut.
Astfel, Galileo Galilei a devenit
un mare artizan al păcii!
Poezia a fost publicată inițial în engleză pe 17-06-2025 la adresa:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/06/17/galileos-peace-by-andrei-dorian-gheorghe
Andee Sherwood, editoarea AWB, mi-a trimis următorul comentariu:
„Salut, Andrei.
Mulțumesc pentru <Galileo’s Peace> de azi.
Am gândit că este calea perfectă de a-l onora pe Galileo și o cale gentilă de a reaminti oamenilor să găsească un sens al păcii în timp ce privesc la cer prin telescop.
Poate că ei se vor gândi la eforturile lui Galileo de a învăța mai multe despre lumea de dincolo de a noastră.
Cine știe?”
ÎN AMINTIREA LUI JOHANNES KEPLER (1571-1630)
Odată mi-am pierdut diploma
de licențiat în astronomie,
am fost dat afară de la serviciu
și nu am putut să mă reangajez
decât ca măturător.
Dar apoi mi-am amintit
de Legea a Doua a lui Kepler
și m-am simțit ca un om norocos
care unește prin sentimente proprii
Pământul și Soarele,
măturând spații egale în timpuri egale.
Poezia a fost publicată inițial în engleză pe 5-06-2025 la adresa:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/06/05/in-memory-of-johannes-kepler-1571-1630-by-andrei-d
Editoarea americană a AWB, Andee Sherwood, mi-a răspuns astfel:
„M-ai surprins din nou și îți mulțumesc pentru noua poezie.
Tributul tău către Kepler a fost foarte bine scris și l-am găsit remarcabil, așa cum ai condensat povestea lui de viață în două strofe de fapte și ai creat poezia.
Andrei, îți mulțumesc pentru această împărtășire pe timpul încărcatului tău program.
Poezia ta este <greatly appreciated and happily received>!”
*
Revenim la expediția SARM din 28 Septembrie – 8 Octombrie 2025 în Finlanda și Norvegia printr-o lucrare specială a celui ce a inițiat-o și condus-o.
CU SARM LA CERCUL POLAR ÎN 2025
Astro-foto-poezie de Valentin Grigore
Revărsări de auroră boreală!
Fuioare de auroră boreală!
Bijuterii de auroră boreală!
Regal de auroră boreală!
Aici mai trebuie spus că pionierul român în astrofotografia de aurore boreale este dr. Ovidiu Văduvescu, actualul lider fondator al proiectului european descoperitor de asteroizi EURONEAR, membru de onoare al SARM și realizatorul unei cariere astronomice unice, care, după ce a părăsit Institutul Astronomic al Academiei Române cam prin 1997, a devenit un globe trotter al astronomiei, lucrând la observatoare din America de Nord, Europa de Vest, Africa de Sud, Hawaii, America Latină și la Observatorul European de Nord din Insulele Canare, o zonă unde s-a și stabilit de prin 2006.
Acesta a creat un colaj cu fascinantul fenomen, pe care l-a fotografiat în August 2000 în Canada.
Îl redăm mai jos, extras din superproiectul The Best of SARM din 2005, de pe Cosmopoetry – SARM and Friends.
L-a urmat, cu o dedicație uluitoare, Alex Conu, fost laureat național pentru astrofotografie tehnică și apoi director al comisiei de astrofotografie a SARM în anii 2000, actual membru al elitei fotografice mondiale The World At Night (TWAN). Dragostea lui față de astfel de fenomene a fost atât de mare, încât s-a stabilit într-un fiord din Norvegia spre a putea să le fotografieze în voie.
Desigur, el a revenit de multe ori în România, deschizând expoziții la ARCUB și la Muzeul Antipa.
Mai jos oferim un exemplu din lucrările lui, preluat din superproiectul Cosmopoetry Internationals din 2017 de pe Cosmopoetry – SARM and Friends.
AURORA BOREALĂ
Astrofotografie de Alex Conu
*
Ca primă parte a „Galeriei cosmopoetice de aur” din acest număr, am ales tot ceva omagial.
Tit Tihon este un profesor care a predat matematica în Roman, a fost preparator de olimpici în astronomie și a organizat câteva evenimente astronomice cu o frumoasă participare din țară și Diaspora.
Ca astropoet, s-a adaugat mișcării de creație din SARM în anii 2010 și a devenit unul dintre cei șase laureați cu Marele Premiu Național pentru Astropoezie.
Înainte de pandemie, el a plecat în Canada să-și vadă fiica, iar astăzi nu s-a hotărât încă dacă să rămână acolo sau să se întoarcă acasă.
Din creația lui am selectat o astropoezie cu adevărat extraordinară, pe care a scris-o acum un deceniu:
OMAGIU
De Tit Tihon
Primește Calea Lactee un colind tăcut
Cuvinte-s de prisos și poate-s multe
Din întunericul în care m-am întrupat
Mă copleșește doar dorul de eternitate
Mai văd în depărtare la orizontul vieții
În coama cometelor care suspină vag
Cu lacrimi ce se preling prin lumi uitate
De teorii nedemonstrate, vinovate tare
Departe sunt, rătăcit pe-o planetă vie
Colindând înfiorat prin galaxii spirale
Doresc ca la sfârșitul timpului ce vine
Clonat să fiu de Fibonacci într-o formulă
Și-un pios omagiu doresc iar să închin
Privind cu mare admirație prin lunetă
Sateliții planetei Saturn ca pe prieteni
Univers mirific, Galileo bine inventat
*
În luna Mai 2025, SARM a participat cu standuri proprii la cele două mega-evenimente din București pentru publicul larg, dedicate Cosmosului.
Primul a fost SpaceFEST pe 9-11 Mai (la care m-am referit și în numărul trecut al publicației noastre), un festival impresionant de științe spațiale, cu trei astronauți invitați speciali din străinătate, desfășurat în cadrul select al clădirii rectoratului Universității Politehnice, organizatoare a evenimentului, și împrejurul acesteia.
Chiar dacă mergem cel mai mult pe jos,
Știm că zborul în Cosmos e frumos.
Astronautica și racheta
Tind să ne ridice-n slăvi planeta.
(Andrei Dorian Gheorghe)
Standul SARM a produs o puternică impresie în special prin astrofotografiile lui Valentin Grigore, meteoriții lui Răzvan Andrei și produsele Editurii Astromix, iar dintre voluntarii implicați îi voi evidenția pe Daniela Mladin din Pitești și Cosmin Stănescu din București.
Astropoezia a fost prezentă aici prin publicațiile SARM și în cărțile lui Andrei Dorian Gheorghe, același care a realizat poemul fotografic de mai jos, cu 20 de imagini de la București SpaceFEST, dintre care a 5-a și ultimele 11 sunt de la standul SARM.
(În prim-planuri foto apar, printre alții, Cosmin Stănescu, Daniela Mladin, Delia Barbu, Eric Culescu, David Justin, Corina „Brăila” Fotin, Răzvan Andrei și astrofilatelistul clujean Alec Bartos.)
Al doilea mega-eveniment pentru publicul larg, AstroFest, dedicat știintelor și astronomiei și de asemenea foarte atractiv, a fost organizat pe 24 Mai în Parcul Crângași de revista „Știință și Tehnică”, dar din păcate, deși au fost aduse unele dintre cele mai performante telescoape din țară, a fost afectat de o vreme nefavorabilă.
Și totuși...
Cu știință și cu tehnică și
Cu astronomie pe timp de zi
La AstroFest-ul de la București...
Mai vrei de ploaie să te-adăpostești?
(Andrei Dorian Gheorghe)
Standul SARM s-a bazat în special pe astrofotografiile lui Valentin Grigore.
Astropoezia a fost prezentă și ea în două cărți de Andrei Dorian Gheorghe, același care a realizat cele 13 poze de mai jos, ultimele 7 fiind cu standul SARM.
(Într-un prim-plan foto, la acest stand apare Cosmin Stănescu, cel care i-a cam dus greul pe timpul desfășurării evenimentului.)
Tot standul SARM a găzduit și un mic grup de iubitori ai cerului din Baia Mare, condus de tânărul și valorosul astrofotograf Eduard Mociran, pe care l-am pozat la eveniment și îl cităm în continuare cu un anunț pe care l-a făcut cu două luni mai târziu:
„Doresc să vă anunț că o parte din astro-fotografiile realizate de mine
pe parcursul ultimilor 5 ani
sunt acum expuse spre vânzare la Planetariul Baia Mare.
Pe această cale doresc să le mulțumesc din suflet celor de acolo
că au acceptat să le găzduiască la ei.
De la galaxii, la nebuloase, la aurore, comete și Soare,
tablourile sunt gata să înfrumusețeze un mic colțișor din casa voastră.”
(Eduard Andrei Mociran, 10 Iulie 2025)
*
Pentru partea a doua a „Galeriei cosmopoetice de aur” din acest număr am ales alți trei autori și trei dintre piesele lor scurte remarcabile din trecut.
Târgovișteanca Diana Maria Ogescu a intrat în SARM la sfârșitul mileniului al doilea și, după terminarea studiilor universitare în București, a devenit pentru o vreme chiar vicepreședintă a acestei organizații.
S-a afirmat și în creație în anii 2000, fiind laureată cu Premiul Național de Astropoezie pentru Tineret.
Și, chiar dacă a încetat să mai scrie astropoezie, ea a „ajutat” galele de cosmopoezie de la marile festivaluri Târgoviște Astro-Fest 2023 și Târgoviște Astro-Space-Fest 2025 ale SARM, recitând din creațiile sale vechi.
Am selectat pentru acum o scurtă astropoezie antologică de-a ei, în formă fixă, pe care a scris-o, dacă îmi aduc bine aminte, prin anul 2000.
ASTRO-HAIKU
De Diana Maria Ogescu
Nemărginirea –
stiloul cu care scriu
despre Univers
Despre cel mai vechi membru al mișcării noastre, inginerul Victor Chifelea, un alt fost laureat cu Marele Premiu Național pentru Astropoezie, am vorbit și în numărul trecut.
Și dacă haiku-ul este o specie poetică în trei versuri, de la acest distins domn am ales o astropoezie în patru versuri, pe el care a scris-o acum un sfert de veac.
CALEA LACTEE
De Victor Chifelea
Văd pânza dantelată
a prafului stelar.
Păianjenul cosmic
îl caut în zadar!
Iulian Olaru s-a născut la Mangalia, a apărut la manifestarea „Perseide” a SARM la ediția din 1998, apoi, pe când a fost student la Politehnica bucureșteană, a devenit un as în astro-kaiku și a condus o vreme Filiala SARM București, în numele căreia a scos o mică revistă cu viață scurtă, „Ocheanul”.
Îmi aduc aminte că la Festivalul Internațional de Cosmopoezie (în limba engleză) pe care l-am regizat în cadrul „EuRoEclipse Perseids 1999” la Târgoviște, el a recitat un ciclu de șase haiku-uri despre eclipsa totală de Soare, acompaniindu-se la chitară.
(Le puteți vedea în proiectul bilingv – engleză-română – „Classics of SARM’s Cosmopoetry Festival” de pe website-ul Cosmopoetry – SARM and Friends.)
Acum trăiește în Iași, unde este IT-ist și are o familie fericită cu patru copii.
A fost distins de mai multe ori cu Premiul Național pentru Astro-Haiku, iar din creația lui am ales mai jos o lucrare de referință, compusă prin 1999:
ASTRO-HAIKU
De Iulian Olaru
Spărtură în cer -
mâna Creatorului
țese lumină
*
Întâi el ne-a identificat astromitologia,
Apoi ne-a așteptat s-o facem cunoscută în lume,
Iar după-o sută optsprezece ani, într-un fel anume,
Ion Otescu s-a întors să revadă Academia.
(Andrei Dorian Gheorghe)
Pe 22 Mai 2025, dr. Mirel Bîrlan și Institutul Astronomic al Academiei Române au organizat în Aula Academiei Române, în colaborare cu Ambasada Republicii Chile (țară supranumită „capitala astronomiei mondiale” întrucât, consecință a faptului că are cel mai curat cer peste munții săi, găzduiește cele mai multe grupuri de telescoape americane și europene din lume), un forum astronomic de excepție.
Au fost invitați numeroși iubitori ai cerului (care au venit nu doar din București, ci și din Craiova, Târgu Mureș, Miercurea Ciuc, Constanța, Ploiești etc., iar o tribună a fost plină de studenți), evenimentul fiind structurat în prezentări oficiale și discuții informale.
Au luat cuvântul de la tribună personalități ca fizicianul Nicolae Zamfir (din partea prezidiului Academiei), chiliana Monica Rubio (vicepreședinta Uniunii Astronomice Internaționale), astronoma emerită Magda Stavinschi și cosmonautul Dumitru Prunariu, plus reprezentanți ai statului român în problematica spațiului cosmic.
Mirel Bîrlan a vorbit despre activitățile Institutului Astronomic, iar reprezentanții Asociației Astromania au oferit o lucrare statistică despre astronomia de amatori din România.
SARM a fost reprezentat aici de președintele fondator Valentin Grigore, care a susținut o lucrare bogat însoțită de imagini despre istoria acestei organizații, precum și de Andrei Dorian Gheorghe, care a salutat onorata adunare printr-un astroproverb în versuri și apoi a readus în atenție memoria fondatorului astromitologiei românești, profesorul Ion Otescu (1859-1907), prin cartea acestuia „Credințele țăranului român despre cer și stele” (lansată în 1907 în aceeași incintă) și varianta ei în limba engleză (de Andrei Dorian Gheorghe și britanicul Alastair McBeath, cu sprijinul editorului Dan-George Uza de la Astromix), sub titlul de „Romanian Star & Sky Lore” (aceasta a fost, de altfel, înmânată vicepreședintei UAI).
Iar în poemul fotografic de mai jos, realizat de același Andrei Dorian Gheorghe, apar Mirel Bîrlan, Monica Rubio, Valentin Grigore și Andrei Dorian Gheorghe (fotografiat de Vlad Popescu), precum și apreciații animatori de astronomie Cristian Dănescu, Adrian Șonka, Cosmin Sorin Micloș și Vlad Popescu – căruia îi sunt recunoscător pentru cele două fotografii cu mine alături de Mirel Bîrlan și Monica Rubio.
*
În astrologia clasică, luna Decembrie aparține de Zodia Săgetătorului (22 Noiembrie - 21 Decembrie) pentru două treimi din timp.
Dar în astronomie, unde se ține cont de evoluția datorată mișcării de precesie a axei de rotație a Pământului, Soarele trece aparent prin constelația Săgetătorul (adică a mitologicului centaur profesor Chiron) în 17 Decembrie – 20 Ianuarie.
Iată un astrocatren cu două stele principale din această zonă cerească.
CONSTELAȚIA SAGITTARIUS (SAGETĂTORUL)
De Andrei Dorian Gheorghe
Să nu te-mpiedici într-al tău mare vis
De Nunki sau de Kaus Australis
Căci atâtea nebuloase-ți dau cheia
De-a nu te îneca-n Via Lactea!
*
ZIUA ASTEROIDULUI 2025 ÎN BUCUREȘTI
Pe 27 Iunie 2025, dr. Mirel Bîrlan și Institutul Astronomic al Academiei Române (sau Astronomical Institute of the Romanian Academy, AIRA) au organizat cel mai important și frumos eveniment astronomic deschis din Capitala României, Ziua Asteroidului - Ziua Porților Deschise, în parcul astronomic național din strada Cuțitul de argint, în care grupuri de vizitatori interesați au putut să participe la tururi ghidate în sălile istorice ale instituției, să asiste la prezentări specializate și la observații solare și să admire expozițiile de postere ale AIRA și de picturi ale elevilor Liceului Nicolae Tonitza, în timp ce copiii au participat la ateliere oferite de Space Club, susținut de Ministerul Forțelor Armate.
În absența președintelui Valentin Grigore (care conducea o expediție în Insulele Canare), Societatea Astronomică Română de Meteori (SARM) a fost reprezentată de mine (am susținut două micro-recitaluri de astropoezie, unul pentru cel mai mare grup de vizitatori și unul în prelungirea evenimentului, în fața personalului institutului și a invitaților săi speciali; de fapt, a fost al treilea astfel de recital de-al meu la institut în ultima vreme, după unul în Decembrie 2024 și al doilea în Martie 2025) și Alex Vizitiu.
Noi împreună am realizat acolo o mini-expoziție de lucrări ale SARM și ale Editurii Astromix, incluzând cărți de-ale mele cu astropoezii, reviste, produse editoriale și, pitoresc, o căsuță astro-foto-origami de Valentin Grigore și Adrian Negoescu (de prin 1997), precum și timbrul tablou de Alec Bartos cu ultima eclipsă totală de Soare din SUA.
Continui această relatare cu două astro-haiku-uri și cu cinci imagini (trei cu activități de la eveniment, penultima fiind cu mini-expoziția SARM & Astromix și ultima cu directorul AIRA, dr. Mirel Bîrlan).
Ziua Asteroidului –
un corp mic drept mare ghid
prin Univers
(Andrei Dorian Gheorghe)
Ziua Asteroidului –
extincții trecute vorbesc din nou
știința citește semne
(Alex Vizitiu)
De altfel, acestea și o scurtă descriere a evenimentului au fost publicate pe website-ul AWB pe 16 Iulie 2025, în limba engleză, conform linkului de mai jos:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/07/16/asteroid-day-2025-in-bucharest-by-andrei-dorian-gh
Editoarea americană Andee Sherwood mi-a răspuns:
„Salut, Andrei.
Am postat cele cinci imagini și poeziile despre Ziua Asteroidului.
Haiku-urile vostre au fost atât de bune și m-am bucurat citind despre această zi cu vizitatori la centrul de astronomie.
Sper că ai avut ceva distracție când ai reprezentat SARM.
A fost, de asemenea, frumos să văd atât de mulți tineri gata să învețe mai multe despre astronomie.”
Și pentru că evenimentul a fost cu adevărat deosebit, voi mai reda un poem fotografic și cu alte imagini de la Ziua Porților Deschise 2025 (mai menționez și că s-au remarcat prezentările făcute de Ruxandra Toma și Adrian Șonka în sala de planetariu, Octavian Blagoi la Casa Bosianu, Sorin Marin în sala meridian și cea a lunetei ecuatoriale, Adrian Popescu în spațiul expozițional).
Nu înainte însă de a spune că, spre binele astronomiei din România, dr. Mirel Bîrlan (care are în spate o frumoasă carieră de peste 20 de ani la Observatorul Regal din Paris și a deschis o intersectare fără precedent a astronomilor profesioniști cu cei amatori în țara noastră) a hotărât să mai rămână un mandat la conducerea AIRA.
Să nu uităm că tot el este cel care, prin demers către Uniunea Astronomică Internațională, a făcut ca din 2012 un asteroid să poarte numele de România!
*
Pe 25 Iulie 2025 am publicat pe web site-ul AWB o altă mini-antologie în limba engleză.
Iat-o și în românește, cu mențiunea că acum i-am adăugat la final două astrofotografii de mai târziu cu trei luni, ambele cu Cometa C/2025 A6 (Lemmon):
-prima a fost realizată de Valentin Grigore lângă Turnul Chindiei din Târgoviște pe 26 Octombrie 2025;
-cealaltă de Cătălin Liță la Cândești Deal (județul Dâmbovița) pe 2 Noiembrie 2025.
COMETE, COMETE…
O mini-antologie de astropoezie scurtă a SARM
Silabe-n poem -
comete sperând să plonjeze
pe o stea
(Andrei Dorian Gheorghe)
Am visat că am o cometă în pat…
o căutasem pe cer atâtea nopți
și acum nu mă mai pot bucura de ea,
vreau alta,
sau chiar pe ea (de ce nu?)
de la început din vremurile
când nu se lăsa telescopită.
(Alec Bartos)
Cometa Halley are o perioadă orbitală de 76 de ani,
iar Cometa Hyakutake una de peste 70.000 de ani.
O prefer pe cea de-a doua,
locuind pe ea
aș evita mai mult poluarea sonică
din marile orașe terestre.
(Andrei Dorian Gheorghe)
Hărți de vid adânc -
tăcerea necunoscută
pulsează-n abis
(Alex Vizitiu)
Stea cu coadă,
oricât ai fi de frumoasă,
până te înregistrez
și îți dau un nume,
ești doar o turistă periculoasă
pe cerul meu.
(Andrei Dorian Gheorghe)
Nu-i vina mea,
așa m-au învățat cometele,
acum ele sunt cuminți și descoperite,
chiar cumsecade și…
nu le mai iubește nimeni!
(Alec Bartos)
În lumea plină de rachete
Cerul devine tot mai răblăgit.
Iar dacă urmărești comete,
Te-ncurcă dârele de satelit.
(Adrian Bruno Șonka)
Cometa Swift-Tutle s-a supărat pe mine:
„De ce îmi numeri în fiecare an
meteorii Perseide?”
I-am răspuns:
„Pentru că niciodată nu ți-ai făcut publică
declarația de avere!”
(Andrei Dorian Gheorghe)
Dacă mă lăsa cometa
să o descopăr de la început,
n-aș mai regreta acum nopțile pierdute,
dependent de căutare,
nesatisfăcut de succes.
(Alec Bartos)
Steaua mea din vis,
așteptare finită
în mângâiere.
(Constantin Kapitza)
Nu confunda Cometa Halley
cu Hale-Bopp…
și ar fi prea de tot
să le rimezi cu MacNaught!
(Andrei Dorian Gheorghe)
Mă scuzați,
las toate pe data viitoare,
una din micile comete plânge,
nu-i mai ajunge Calea Lactee
sau poate o gaură neagră o doare.
(Alec Bartos)
Stelele cu coadă
ne învață multe,
chiar și să devenim mai înțelepți
decât Cometa NEOWISE!
(Andrei Dorian Gheorghe)
(Notă: Precizăm că NEOWISE vine de la Wide-field Infrared Survey Explorer, un telescop spațial al NASA, iar „wise” în engleză înseamnă înțelept.)
Linkul către această lucrare la AWB este următorul:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/07/25/comets-comets-by-andrei-dorian-gheorghe
Iar reacția editoarei americane Andee Sherwood a fost:
„Antologia voastră de astropoezii despre comete este din afara acestei lumi!
Toate poeziile au fost <great> și o bucurie de a fi citite.
(M-ai făcut să râd când ai spus despre comete că MacNaught nu rimează cu Hale-Bopp!)
Trebuie să-ți mulțumesc pentru că ai salvat toate aceste poezii și le-ai creat o antologie pentru a fi împărtășită pe blog.
Totul a fost amuzant și în mod hotărât o plăcere de a fi postat.
<Well done, Andrei!>”
Urmează o demonstrație complexă de cel mai înalt nivel legată de aceeași cometă.
O demonstrație de clasă, în același timp, că astronomii devin automat și poeți, într-un fel sau altul, datorită frumuseții cerului.
COMETA C/2025 A6 (LEMMON) PRINTRE SATELIȚI STARLINK
(24-10-2025, Runcu Stone)
Astro-foto-poezie observațională de Valentin Grigore
Cometa s-a văzut ușor cu ochiul liber,
inclusiv coada de praf estimată la circa 4 grade lungime.
Pe cer defilau foarte mulți sateliți Starlink,
iar fundalul cerului a fost dominat de airglow verde și roșu.
Spre finalul sesiunii foto,
când cometa a coborât mult la orizont,
ne-am permis un selfie ca amintire.
Și dacă Valentin Grigore a fotografiat cometa în Valahia, un alt apreciat iubitor al cerului (simpatizant al mișcării noastre) a fotografiat-o după câteva zile peste dealurile Măgurei, în Moldova.
Fiind însă vorba mai jos despre un joc de cuvinte, trebuie precizat că „lemon” în engleză înseamnă lămâie, în timp ce Lemmon vine de la Mount Lemmon Survey, descoperitorul acestei comete.
C/2025 A6
(28-10-2025, Bacău)
Astro-foto-haiku de Radu M. Anghel
Cometa Lemmon
sau, cum o alintă unii,
„lămâița”...
Să trecem și în ceea ce azi considerăm a fi Transilvania (ca să punctăm în toate provinciile istorice românești majore), mai precis în Crișana, unde un alt astrofotograf de elită și mare prieten al SARM, totodată cu frumoase valențe astropoetice, a compus următoarea lucrare:
COMETA LEMMON 2025
(23-10-2025)
Astro-foto-poezie de Nelu Rugan
Ia uite,
am reușit să fac o fotografie
la un bulgăre de noroi și gheață
care ne vizitează, cred, odată la 1350 de ani!
Peste atâția ani
nu știu cine va mai fi pe aici să o vadă.
Noi suntem „happy”,
am reușit să o admirăm!
Pentru a extinde tema cometelor din această toamnă, ne vom întoarce puțin în timp, tot în Valahia, la o altă cometă, fotografiată de același Cătălin Liță pe 20 Octombrie 2025 în Munții Bucegi:
ALT VIZITATOR CERESC – COMETA C/2025 R2 (SWAN)
Astro-foto-haiku de Cătălin Liță
Acea mică pată verzuie
cu o
tentativă de coadă…
Vom trece la final tot în Transilvania, unde Felician Ursache, al treilea om din lume (și primul din emisfera nordică) care a observat în vară cometa devenită cel de-al treilea corp interstelar semnalat că a pătruns în sistemul solar, a și fotografiat-o recent.
Iar eu, în amintirea faptului că în Noiembrie 2012 am fost cu el într-o expediție fabuloasă în Australia ca să vedem o eclipsă totală de Soare, am decis să redau mai jos o combinație astrocatren (distractiv)-astrofotografie de tandem, bazată pe imaginea cu această cometă mult mai îndepărtată, pe care Felician a realizat-o de curând la observatorul său particular Starhopper.
COMETA 3I/ATLAS
De Andrei Dorian Gheorghe (astrocatren)
și Felician Ursache (astrofotografie, 14-10-2025, Sfântu Gheorghe)
Obiectule interstelar,
Ai venit în sistemul solar
Să semeni particule ca dar
Precum într-un mare vid agrar.
*
În vara lui 2025 am fost onorat de o scurtă vizită a eroului contemporan nr.1 al astronomiei din Republica Moldova.
A rezultat un material pe care l-am publicat inițial în engleză pe 18 Iulie 2025 în website-ul AWB și pe care îl redau mai jos în română:
ASTRONOMUL BASARABIEI LA BUCUREȘTI
De Andrei Dorian Gheorghe
În 10 și 11 Iulie 2025
am fost gazdă și ghid în București
pentru astronomul Basarabiei,
Vitalie Chistol,
un profesor doctor la universitatea tehnică
a unui stat mic (Republica Moldova,
separat de istorie de patria-mamă România),
care operează planetariul și observatorul
din Chișinău
și pregătește elevi
pentru olimpiadele internaționale
de astronomie și astrofizică.
Ne-am simțit împreună ca într-o frăție
în care abandonasem
jocurile copilăriei
și am trecut la
dansul cu stelele.
Linkul către materialul de la AWB este următorul:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/07/18/the-astronomer-of-bessarabia-in-bucharest-by-andre
Iar editoarea americană Andee Sherwood a avut următoarea reacție:
„Salut, Andrei.
Mulțumesc pentru noua poezie.
A fost grozav să știu că te-ai bucurat de timpul tău împreună cu prietenul tău Vitalie.
Mulțumesc de asemenea și pentru fotografia cu voi doi.
Sper că tu și Vitalie veți avea mai mult timp în viitorul apropiat să <dansați> cu stelele.”
*
Cristian Dănescu a absolvit Politehnica bucureșteană și, în timp, a devenit un astronom amator complex, expert în construcția de telescoape, fotografie „deep sky” și popularizarea astronomiei.
Mai mult, el și-a făcut un observator particular la Păulești în județul Prahova și a descoperit o stea variabilă prin metoda „survey”.
În ultimii ani, Cristi a devenit un astronom profesionist specializat pe tema solară la Institutul Astronomic al Academiei Române și, în timpul liber, vicepreședinte al SARM, poziție din care și-a asumat chiar și dificilul rolul de traducător în limba engleză la super-evenimentul Târgoviște International Astrofest 2018 (cu participarea președintelui fondator și a unor lideri de pe patru continente ai organizației mondiale Astronomers Without Borders).
Pentru acestea (și multe altele), i-am scris o dedicație în cartea mea din 2025:
LUI CRISTIAN DĂNESCU
De Andrei Dorian Gheorghe
Cristi Dănescu e solarist,
Variabilist și „deep sky”-ist.
El nu dorește trai pe vătrai,
Ci astro-poze rupte din Rai.
În Octombrie 2019, la serata de astropoezie de la pensiunea montană Runcu Stone din cadrul Conferinței Naționale ASTRO 2019 a SARM, el a recitat un astrocatren dedicat artei astrofotografice, care, împreună cu câteva astrofotografii de cer profund, i-a fost publicat în superproiectul online în limba engleză Cosmopoetry Internationals din 2019 de pe Cosmopoetry – SARM and Friends (și în românește în cartea mea „O epopee a cerului românesc”, Editura Astromix, 2022).
Iată acum varianta originală în limba română a astrocatrenului său, cu titlul schimbat și trei astrofotografii de-ale sale reprezentând cele trei tipuri majore de obiecte „deep sky”: roiul stelar M92 din constelația Hercule, galaxia M31 Andromeda din constelația cu același nume și Nebuloasa Rozeta din constelația Monoceros.
ODĂ ASTROFOTOGRAFIEI DE CER PROFUND
Astro-foto-poezie de Cristian Dănescu
Lumina stelei care-a fost
Eu azi am prins-o în căuș.
Mă joc cu ea un pic și-apoi
O-mpărtășesc cu voi acuș.
*
Întorcându-mă la concertul aniversar din 21 Octombrie 2025 de la Salonul Cultural Mihail Sebastian, dedicat împlinirii a 98 de ani de către conducătorul (astropoet) al acestuia, profesorul matematician Zigmund Tauberg, organizat de fiica sa Liana Tauberg, pot deocamdată să mai arăt, din lipsă de timp, doar trei imagini (sala, domnul Tauberg emoționat până la lacrimi și finalul apoteotic).
Dar mai întâi, pentru că suntem într-un număr cu mai multe astro-haiku-uri al publicației noastre, voi reda și unul din cartea „Simfonia astrală” din 2019 a matematiciaului astropoet:
ASTRO-HAIKU
De Zigmund Tauberg
Pe-a nopții scenă
Dâre de foc dansează...
Joc meteoric.
Pe 20 Noiembrie am revenit la Salonul Cultural Mihail Sebastian (singurul cenaclu literar din România care asigură regulat momente de astropoezie) cu prilejul ultimei ședințe a acestuia pe 2025 și l-am regăsit pe domnul Tauberg în mare formă (l-am și fotografiat, după cum se va vedea).
Conectat la ploaia măruntă de afară, el a recitat din memorie versuri despre ploaie de poeți clasici români și mi-a permis mie să fac oficiile astronomico-astropoetice.
Iar eu am vorbit despre jubileele mișcării de astropoezie-cosmopoezie a SARM, despre rolul profesorului Tauberg în aceasta și despre Târgoviște Astro-Space-Fest 2025, dedicându-i totodată un catren de suflet, pe care nu apucasem să i-l spun de ziua lui:
Încerc întotdeauna să trag mai sus de moșie
Un car foarte mare, plin ochi de astropoezie.
Mă ajută prieteni și-unul este extrem de rar:
Zigmund Tauberg cel deopotrivă pământean și stelar.
(Andrei Dorian Gheorghe)
*
Nu mă pot stăpâni să nu redau și o astropoezie comică de dată mai recentă.
De fapt este un prilej de aduceri aminte, pentru că va fi urmată de lucrările a trei mari astrofotografi români și colaboratori excelenți ai SARM de-a lungul timpului: fizicianul Maximilian Teodorescu de la Institutul de Științe Spațiale (laureat național pentru astrofotografie tehnică în 2003, apoi evidențiat pe plan internațional pentru astrofotografiile sale, în special la Soare și Lună), muzeograful astronom Ciprian Vîntdevară (coordonator al complexului astronomic din Bârlad, descoperitor de corpuri cerești și admirabil astrofotograf) și doctorul harghitean Attila Munzlinger (vicepreședinte al Asociației Astronomice Maghiare din Transilvania și superlaureatul național pentru astrofotografie în 2015, concursurile de acest fel fiind organizate de SARM o dată la trei ani între 2000 și 2015).
Am selectat lucrările lor din superproiectul online Cosmopoetry Internationals din 2019 de pe Cosmopoetry – SARM and Friends, practic ultima realizare de acest fel (în care am creat chiar și un fel de ligă internațională de „astro-photo-art-poetry”, după cum se poate vedea pe ultima lui pagină), fiindcă apoi a venit pandemia și mi-a schimbat direcțiile de lucru.
Acestora li se va adăuga și o lucrare a unui reprezentant strălucit al schimbului de mâine, studentul timișorean „sarmist” Ovidiu Dascălu.
SCUFIȚA ROȘIE CONTEMPORANĂ
De Andrei Dorian Gheorghe
-Bună dimineața, bunicuțo! -
spuse Scufița Roșie contemporană
către bunica sa aparentă.
Ce strălucitoare și drăgălașă ești!
Semeni cu LAP1–B,
bătrâna aglomerare de stele
de după nașterea Universului!
Aceasta a fost publicată pe 12 Noiembrie 2025 pe website-ul AWB la adresa:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/11/12/contemporary-little-red-riding-hood-by-andrei-dori
Editoarea americană Andee Sherwood mi-a răspuns:
„Salut, Andrei.
Mulțumesc încă odată pentru noua astropoezie pentru blog.
Folosind povestea Scufiței Roșii pentru comparația cu galaxia vechilor stele a fost ceva foarte <clever> și te aplaud pentru piesa ta creativă.”
COMETA WIRTANEN
Astrofotografie de Maximilian Teodorescu
CRESCENT NEBULA ÎN CYGNUS
Astrofotografie de Ciprian Vîntdevară
FANTEZIE ASTRALĂ
Astrofotografie de Attila Munzlinger
TREI NEBULOASE ÎN CEPHEUS
(Bula (NGC 7635), Clește-de-homar (Sh2-157) și NGC 7538)
Astrofotografie de Ovidiu Dascălu
*
TÂRGOVIȘTE ASTRO-SPACE-FEST 2025 – INTRODUCERE
Text și fotografii de Andrei Dorian Gheorghe
În perioada 15-23 Octombrie 2025, Valentin Grigore și Societatea Astronomică Română de Meteori (SARM) au organizat super-evenimentul național Târgoviște Astro-Space-Fest 2025 la Muzeul de Istorie din Târgoviște și la pensiunea montană Runcu Stone, cu participarea a numeroși iubitori ai cerului reprezentând instituții de stat, asociații, observatoare private, universități și licee.
Festivalul a inclus prezentări de astronomie (de la corpuri cerești – teorie, observații, analize – la acțiuni de popularizare) și astronautică, observații telescopice, expoziții (astrofotografie, meteoriți, instrumente pentru astro-navigație marină, astronomie tactilă pentru nevăzători, cărți și publicații), observarea curentului de meteori Orionide și a Cometei Lemmon, lansări de rachete miniaturale și o gală de cosmopoezie.
Dintre lumi,
cea plină de-astronomie-i
cea mai strălucitoare!
Acest material a fost publicat inițial în limba engleză pe website-ul Astronomers Without Borders pe 31 Octombrie 2025 la adresa:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/10/31/targoviste-astro-space-fest-2025-introduction-astr
Reacția editoarei americane a AWB, Andee Sherwood, a fost următoarea:
„Salut, Andrei.
Mulțumesc pentru poezia nouă și imaginile de la Festivalul ASTRO-SPACE.
Mi-a plăcut haiku-ul tău și am apreciat toate imaginile, ca de obicei.”
În continuare, voi încerca să prezint, pas cu pas, toate momentele oficiale de la acest festival (cofinanțat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale în urma unui concurs național de proiecte), al cincilea super-eveniment istoric organizat de Valentin Grigore și SARM (după EuRoEclipse Perseids 1999 – coorganizator fiind dr. Ovidiu Vaduvescu –, Tabăra Internațională de Meteori – Dărmănești 2004, Târgoviște International Astro-Fest 2018 și Târgoviște AstroFest 2023, nemaipunând la socoteală organizarea locală a două conferințe ale International Meteor Organization la Pucioasa în 2000 și Sibiu în 2011) printre sute de alte evenimente locale, regionale și naționale.
O voi face prin câte o imagine pentru fiecare, cu precizarea că am făcut fotografiile mai distanțat de prezentatori pentru a evidenția parțial afluența de public.
Dar înainte de etalarea fotografică, voi descrie conținutul acestora și, pentru că evenimentul a fost măreț, voi reveni în numărul viitor al publicației noastre cu... „Povești de la Târgoviște Astro-Space-Fest 2025”!
Imaginile reprezintă, așadar, secvențe de la prezentările lui Valentin Grigore (președinte fondator al SARM, Târgoviște), Alexandru Mironov (senior editor al revistei „Știință și Tehnică”, București), Mirel Bîrlan (director al Institutului Astronomic al Academiei Române, București), Cătălin Beldea (editorul de astronomie de la „Știință și Tehnică”, director AstroShow, București), Felician Ursache (owner al observatorului privat Starhopper din Sfântu Gheorghe), Radu M. Anghel (owner al observatorul privat din Pîrjol, Bacău), Mircea V. Rusu (ilustru profesor și inventator de la Facultatea de Fizică, Universitatea București), Ruxandra Toma (Institutul Astronomic, București), Ovidiu Ignat (manager al Planetariului Baia Mare), comandor Vasile Chirilă (președinte fondator al AstroNauticus, Mangalia), Marcel Jinca (liderul Astroclubului SARM Gorj), elevele Norkys Beatrice și Alexandra Irina (de la Liceul Mihai Viteazul din Bumbești Jiu), Nicoleta Pazmany (președinta Astroclubului Meridian 0 din Oradea), apoi două secvențe de la gala de cosmopoezie (cu regizorul Andrei Dorian Gheorghe și sala cu un moment spontan al lui Alexandru Mironov), una de la cina în ambient cosmic și una din piața centrală, când Cosmin Sorin Micloș a făcut o prezentare cu telescopul său digital de ultimă generație, toate acestea din 16 Octombrie.
Iar din 17 Octombrie, o imagine largă cu atmosfera de la muzeul târgoviștean, urmată de prezentări cu Dumitru Dorin Prunariu (cosmonautul național, membru de onoare al Academiei Române). Răzvan Andrei (marele colecționar de meteoriți din Târgu Jiu, SARM), Maximilian Teodorescu și Eliza Teodorescu (ambii de la Institutul de Științe Spațiale, Măgurele), Ovidiu Dascălu (SARM, Timișoara), o imagine din sală, Gabriel Neagu (Astroclubul Călin Popovici, Galați), eleva Ana Ursu și echipa ei (din Ploiești).
Următoarele imagini sunt de la Runcu Stone: telescopul digital Origin pus din nou la treabă de Cosmin Sorin Micloș, prezentări cu Andrei Dorian Gheorghe și Alex Vizitiu, ieșire cu telescoapele, lansarea unei rachete miniaturale (de echipa lui George Radu) și o altă prezentare a lui Cosmin Sorin Micloș (cu Valentin Grigore).
Au mai asigurat diverse tipuri de suport pentru festival: Adrian Șonka (coordonatorul Observatorului Municipal București) și Corina Tițescu (de la aceeași instituție), Cristian Dănescu (Institutul Astronomic al Academiei Române, observatorul privat din Păulești, Prahova, vicepreședinte al SARM), Diana Maria Ogescu (fostă vicepreședintă a SARM, Târgoviște), Cătălin Liță (SARM, Târgoviște), Geoge Tănase (SARM, Târgoviște), Iulian Dascălu (Timișoara), Erik Culescu (SARM, Corbeanca), Aurelia Idița (Bumbești, Jiu), Alina Ferșeta (StartEvo, București), Ștefan Cristache, David Justin, Ioana Iulia Ilie, Delia Barbu (toți de la SARM, Târgoviște), Eduard Panait (SARM, București) etc.
(Impresionant și gestul profesoarei Afrodita Liliana Boldea de la Universitatea din Craiova, care n-a putut să scape de la serviciu pentru conferință, dar a venit să-i prindă măcar finalul.)
De asemenea, au mai fost reprezentați de către participanții prezenți la festival: proiectul EURONEAR, Space Club din București, Asociația Astronomică Sirius, complexele astronomice din Bârlad și Galați.
Iar înainte de poemul fotografic de 32 de imagini, redau un astrocatren inspirat de lucrarea prezentată la festival de formidabilul profesor astrofizician Mircea Rusu (89 de ani):
Corpuri cerești fac o casă bună
În viața-mi, pe senin sau furtună.
Atins, aduc multe osanale
Undelor gravitaționale!
(Andrei Dorian Gheorghe)
*
Pe 17 Noiembrie 2025 m-am pomenit cu un astro-haiku, care mi-a plăcut foarte mult, de la Dănuț Ionescu din Noua Zeelandă (admirabilul popularizator de astronomie din anii 1990, care a refondat revista „Orion” a lui Victor Anestin din 1907-1912, a fost șef de comisie în SARM, a realizat emisiunea Contact Astronomic de la Radio Contact, m-a introdus în lumea astronomiei ca astropoetul nr.1 și apoi a emigrat la antipozi), așa că, fiind „condamnat” (nici că se putea mai frumos!) la o incursiune în emisfera sudică (unde, cum am spus mai sus, am fost în 2012 să văd o eclipsă totală de Soare în Australia), i-am dat o replică de același fel, iar ce a ieșit am publicat în engleză la Astronomers Without Borders chiar pe 20 Noiembrie.
În românește, materialul arată astfel:
UN DIALOG DE ASTRO-HAIKU... CU DĂNUȚ IONESCU
De Andrei Dorian Gheorghe
Dănuț Ionescu a fost un mare popularizator de astronomie în România, unde a condus o revistă și o emisiune radio în anii 1990, apoi s-a mutat în Noua Zeelandă, unde a rămas un astronom amator activ, cu sclipiri astropoetice.
De astă dată el a insistat ca lucrarea de mai jos să includă și două astrofotografii cu Norii lui Magellan (galaxii satelit ale Căii Lactee), prima de președintele fondator al SARM, Valentin Grigore (7 Iulie 2019, Vale de la Luna, Atacama, Chile), și a doua chiar de Dănuț Ionescu (12 Ianuarie 2024, Tokoroa, Noua Zeelandă), ca „un simbol de unitate și prietenie prin Astronomie”.
Mulțumiri speciale pentru suport tehnic lui Alex Vizitiu.
NORI MAGELLANICI
Nori Magellanici,
copiii Căii Lactee,
buni de panseu.
(Dănuț Ionescu)
Nori Magellanici,
unul mare și-unul mic,
nici că ne plouă!
(Andrei Dorian Gheoghe)
Iată linkul pentru această lucrare:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/11/20/magellanic-clouds-an-astro-haiku-dialogue-with-dan
Iar opinia editoarei Andee Sherwood a fost:
„Salut, Andrei.
Mulțumesc, mulțumesc pentru frumoasele haiku-uri și imagini!
Această piesă a fost un adevărat deliciu deopotrivă pentru ochi și suflet.
Te rog să le mulțumești tuturor celor implicați pentru contribuțiile lor și îți mulțumesc pentru că ai pus totul împreună într-o postare glorioasă pentru blog.
<Well done, my friend, well done!>”
*
Întorcându-mă puțin în timp, pe 12 August 2025 am fost informat că un asteroid a început să îmi poarte numele datorită unei acțiuni a proiectului european descoperitor de astfel de corpuri cerești, EURONEAR, condus de dr. Ovidiu Văduvescu din Insulele Canare.
Un proiect care a dat nume românești mai multor asteroizi pe care i-a descoperit, începând cu fondatorul mișcării astronomice din România, Victor Anestin, și fondatorul observatorului cercetării astronomice naționale, Nicolae Coculescu.
Iar sintagma „astropoetul național” (pe care am auzit-o, despre mine, circulând în lumea mișcării astronomice din România încă de la ediția din 1996 a marii manifestări cultural-astronomice „Perseide” a SARM)...
Aceasta a fost parte din argumentația ce a însoțit propunerea către Uniunea Astronomică Internațională în ce mă privește și a avut la bază nu doar rezultatele mele internaționale individuale în astropoezie, cosmopoezie, astromitologie, teatru astropoetic, istoria astronomiei etc., ci și faptul că i-am fost mișcării naționale de astropoezie și cosmopoezie a SARM (pe care am creat-o cu Valentin Grigore în 1995 și am dus-o pe primul loc în lume încă din 1996 în acest gen de creație) fondator principal, selecționer, coordonator, manager, reporter, cronicar, critic literar, animator, traducător în limba engleză, instructor, regizor, prezentator, sponsor... și tot eu am fost cel care a lansat termenii de astropoezie și cosmopoezie la începutul anilor 1990.
(Cei care nu cunosc speța, vor afla mai multe despre toate acestea în numerele viitoare.)
I-am trimis atunci un mesaj de mulțumire lui Ovidiu Văduvescu, care începea astfel:
„Mulțumim, Ovidiu.
E greu de găsit cuvinte pentru a răspunde la o asemenea onoare, la care cei mai mulți dintre cei <vizați> de când există EURONEAR n-ar fi visat vreodată și care se datorează covârșitor viziunii, muncii și sacrificiilor tale.
Consider că ai făcut pentru compatrioții tăi în general ceea ce puțini au reușit în istorie (și, asta e sigur, niciunul în particularul domeniului!).
Acum cred că fiecare om-asteroid ales de EURONEAR ar trebui privească lucrurile nu doar ca pe un succes personal, ci ca pe un pașaport pentru a deschide noi uși pozitive și ca pe o datorie de a face mai mult pentru că (așa cum am scris aproximativ într-o astropoezie) <este important să știi astronomie, dar și mai important este ce faci pentru astronomie>.
Pe mine, acest fapt minunat mă face să întineresc și să duc în spinare mai departe în mod corespunzător mișcarea de astropoezie / cosmopoezie a SARM, care în septembrie 2025 împlinește trei decenii și este nr. 1 mondial din 1996.”
Apoi am scris o astropezie:
ASTEROIDUL (679211) GHEORGHE = 2018 VL61
Le mulțumesc
președintelui SARM
Valentin Grigore
(pentru propunerea preliminară),
liderului proiectului EURONEAR
Ovidiu Văduvescu
(pentru acceptarea ei și argumentație),
membrului EURONEAR
Lucian Hudin
(pentru descoperirea lui în 2014-09-02
la Telescopul Isaac Newton din La Palma),
Uniunii Astronomice Internaționale
și Centrului de Planete Minore
(pentru aprobarea numelui meu
pentru acest asteroid).
Situat în centura principală de asteroizi
dintre Marte și Jupiter,
este mic, hotărât și special,
plimbând pe cer
termenul de „astropoet”
(din argumentație).
Acum sunt cam ocupat
cu probleme terestre,
dar într-o zi îmi voi face timp
să-l văd și eu printr-un telescop.
Până atunci îți sunt recunoscător,
asteroidule Gheorghe,
pentru că exiști undeva departe
ca un prieten nou, neașteptat și ceresc
al astropoeziei!
Această lucrare mi-a apărut prima dată pe 29 August 2025 în limba engleză pe website-ul AWB la adresa:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/08/29/asteroid-679211-gheorghe-2018-vl61
Am avut parte atunci de următoarea reacție din partea editoarei AWB, americanca Andee Sherwood:
„Felicitări, Andrei!!!
Nu-mi pot imagina cât de onorat trebuie să te simți că ai un asteroid numit după tine.
Sunt atât de fericită să aud această noutate și să aflu despre ea sub forma unei poezii!
Tu meriți cu siguranță această recunoaștere pentru uimitoarea ta dedicație pentru domeniul astronomiei și pentru împărtășirea cunoștințelor tale cu atâția alții!
Felicitări, Andrei, este o veste minunată!”
Și una peste alta, această poveste m-a convins atunci că nu trebuie să am nicio ezitare în a demara această publicație!
Ceea ce am și făcut o lună mai târziu, în Septembrie 2025.
*
La final de 2025...
LA MULȚI ANI DE 2026
Astro-foto-poezie de Andrei Dorian Gheorghe
Să aveți viața frumoasă
Poate ca o nebuloasă
Și s-aveți lumina vie
Poate ca o galaxie
Într-o lume-n piruetă...
Poate chiar ca o planetă!
*
Director: Andrei Dorian Gheorghe
Președinte fondator al SARM: Valentin Grigore
Web master: Florin Alexandru Stancu
Corectură: Ecaterina Rusu
Portal publicație: https://cosmopoetry.ro/noi-si-cerul-literar/
Adresa de contact: [email protected]
ISSN 1454-3052
DIN NOU DESPRE ECLIPSA TOTALĂ DE LUNĂ, CÂTE CEVA DESPRE CREATORI AI ASTRONOMIEI MODERNE, DIN NOU DESPRE EXPEDIȚIA SARM LA CERCUL POLAR, STANDURI SARM LA SPACEFEST ȘI ASTROFEST, ASTROPOEZII SCURTE, SARM ÎN AULA ACADEMIEI ROMÂNE, SAGITTARIUS, SARM LA INSTITUTUL ASTRONOMIC AL ACADEMIEI ROMÂNE, „COMETE, COMETE...”, ASTRONOMUL BASARABIEI LA BUCUREȘTI, ODĂ ASTROFOTOGRAFIEI DE CER PROFUND, DIN NOU LA ANIVERSAREA ZIGMUND TAUBERG 98, SCUFIȚA ROȘIE CONTEMPORANĂ ȘI TREI MARI ASTROFOTOGRAFI PLUS UN STUDENT EMINENT, TÂRGOVIȘTE ASTRO-SPACE-FEST PAS CU PAS, NORI MAGELLANICI, ASTEROIDUL GHEORGHE, LA MULȚI ANI DE 2026...
*
Acesta fiind ultimul număr al publicației noastre pe 2025, ne vom strădui să-l facem să devină memorabil (chiar dacă va fi mai încărcat ca de obicei) și pentru început vom reveni la eclipsa totală de Lună din 7 Septembrie 2025, când președintele fondator al Asociației Ucenicul Astronom din Miercurea Ciuc, totodată membru în consiliul de conducere al SARM, ne-a oferit o frumoasă surpriză, la fel ca și doi intelectuali târgovișteni „sarmiști” pasionați de astrofotografie...
5 ȘI 7 SEPTEMBRIE 2025,
UNDEVA ÎN TRANSILVANIA
Astro-foto-poezie de Cosmin Sorin Micloș
Duminică seara, văcuța Roșca va fi uimită de felul
cum albul lăptos al Lunii se înroșește.
Dar laptele ei va fi la fel de alb, exact ca Luna!
Admirați eclipsa totală de Lună!
ECLIPSĂ TOTALĂ DE LUNĂ LA TÂRGOVIȘTE
(7 Septembrie 2025)
Poem astrofotografic artistic de Cătălin Liță
7 SEPTEMBRIE 2025
Astro-foto-poezie de George Tănase
Eclipsă totală de Lună.
Uneori umbrele
ne fac să strălucim!
Despre acest fenomen, ilustrul profesor Dimitrie Olenici (membru vechi de onoare al SARM, care a fost și unul dintre primii lectori ai școlilor astronomice de vară de la manifestările „Perseide” din anii 1990 ale aceleiași organizații) a publicat, în ziua producerii lui, un articol impresionant la Suceava, „Păzea, că vine eclipsa!” (accesibil pe Internet), în care a prezentat o scurtă istorie a tradițiilor despre eclipsele de Lună în istorie, reamintind în final că pe o casă țărănească din Bucovina există chiar un ornament ce reproduce fenomenul!
Apoi, desigur, el a observat eclipsa de la complexul său astronomico-etnografic unic în România, pe care l-a creat la Horodnicul de Jos, motiv pentru care în ultima mea carte (din 2025) i-am dedicat un catren :
LUI DIMITRIE OLENICI
De Andrei Dorian Gheorghe
De ești la Horodnic,
Devii iute rodnic
La privit de stele...
Căci zbori printre ele!
Și pentru că Luna nu se vede mereu la fel, ci ne apare în moduri variate (deși în realitate nu se schimbă cu nimic), iată și o imagine dublă a ei din 2012, distinsă cu o Astrofotografia Zilei sau Astronomy Picture of the Day (APOD) de NASA, care a fost realizată de un astrofotograf foarte activ al SARM din acea perioadă (și pe care am preluat-o din superproiectul International Cosmopoetry Challenge for Global Astronomy Month 2013 de pe Cosmopoetry -SARM and Friends, un website căruia tripleta NASA, Smithsonian Institution și Havard University i-a deschis, din proprie inițiativă, o pagină de prezentare în cea mai mare bibliotecă digitală de astronomie din lume).
SUPERLUNA ȘI MICROLUNA
Astrofotografie de Cătălin Păduraru („Șarpe”)
*
În continuare, trei astropoezii de Andrei Dorian Gheorghe, publicate inițial pe website-ul organizației mondiale Astronomers Without Borders (cu circa 100.000 de urmăritori, dar având nefuncțional contorul extern pentru vizualizări – pe verificatelea!) și dedicate unor oameni care au revoluționat astronomia
(primul, adevărat martir al astronomiei și al poeziei astronomice, a afirmat, în versurile introductive la unul din „dialogurile” sale, pluralitatea lumilor într-un Univers infinit;
al doilea a privit cel dintâi astrele printr-o lunetă;
al treilea a descoperit și formulat legile planetelor).
VORBIND CU GIORDANO BRUNO (1548-1600)
Dragă Giordano,
știu că ai iubit astronomia,
filosofia și poezia,
considerând că Universul este infinit.
Eu vin din viitor
și acum unii astronomi
reduc astronomia la
astrofizică, telescoape
și misiuni spațiale.
Dar eu încă mai cred
că orice acțiune astronomică
trebuie să înceapă
cu o privire plină de dragoste
asupra cerului!
Aceasta a fost publicată întâi în limba engleză pe 1-07-2025 la adresa:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/07/01/speaking-to-giordano-bruno-1548-1600-by-andrei-dor
Reacția editoarei americane Andee Sherwood a fost:
„Salut, Andrei.
Îți mulțumesc pentru noua poezie.
Întotdeauna îndrăgesc aceste tipuri de poezii conversaționale pe care le compui întrucât le găsesc foarte creative sub toate aspectele.”
PACEA LUI GALILEO
În 1609
el a transformat
„sticla spion” pentru bătălii
în luneta pentru corpuri cerești,
provocând mulți oameni
să renunțe la războaie
și să observe stele.
Altfel, probabil că lumea noastră
ar fi dispărut.
Astfel, Galileo Galilei a devenit
un mare artizan al păcii!
Poezia a fost publicată inițial în engleză pe 17-06-2025 la adresa:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/06/17/galileos-peace-by-andrei-dorian-gheorghe
Andee Sherwood, editoarea AWB, mi-a trimis următorul comentariu:
„Salut, Andrei.
Mulțumesc pentru <Galileo’s Peace> de azi.
Am gândit că este calea perfectă de a-l onora pe Galileo și o cale gentilă de a reaminti oamenilor să găsească un sens al păcii în timp ce privesc la cer prin telescop.
Poate că ei se vor gândi la eforturile lui Galileo de a învăța mai multe despre lumea de dincolo de a noastră.
Cine știe?”
ÎN AMINTIREA LUI JOHANNES KEPLER (1571-1630)
Odată mi-am pierdut diploma
de licențiat în astronomie,
am fost dat afară de la serviciu
și nu am putut să mă reangajez
decât ca măturător.
Dar apoi mi-am amintit
de Legea a Doua a lui Kepler
și m-am simțit ca un om norocos
care unește prin sentimente proprii
Pământul și Soarele,
măturând spații egale în timpuri egale.
Poezia a fost publicată inițial în engleză pe 5-06-2025 la adresa:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/06/05/in-memory-of-johannes-kepler-1571-1630-by-andrei-d
Editoarea americană a AWB, Andee Sherwood, mi-a răspuns astfel:
„M-ai surprins din nou și îți mulțumesc pentru noua poezie.
Tributul tău către Kepler a fost foarte bine scris și l-am găsit remarcabil, așa cum ai condensat povestea lui de viață în două strofe de fapte și ai creat poezia.
Andrei, îți mulțumesc pentru această împărtășire pe timpul încărcatului tău program.
Poezia ta este <greatly appreciated and happily received>!”
*
Revenim la expediția SARM din 28 Septembrie – 8 Octombrie 2025 în Finlanda și Norvegia printr-o lucrare specială a celui ce a inițiat-o și condus-o.
CU SARM LA CERCUL POLAR ÎN 2025
Astro-foto-poezie de Valentin Grigore
Revărsări de auroră boreală!
Fuioare de auroră boreală!
Bijuterii de auroră boreală!
Regal de auroră boreală!
Aici mai trebuie spus că pionierul român în astrofotografia de aurore boreale este dr. Ovidiu Văduvescu, actualul lider fondator al proiectului european descoperitor de asteroizi EURONEAR, membru de onoare al SARM și realizatorul unei cariere astronomice unice, care, după ce a părăsit Institutul Astronomic al Academiei Române cam prin 1997, a devenit un globe trotter al astronomiei, lucrând la observatoare din America de Nord, Europa de Vest, Africa de Sud, Hawaii, America Latină și la Observatorul European de Nord din Insulele Canare, o zonă unde s-a și stabilit de prin 2006.
Acesta a creat un colaj cu fascinantul fenomen, pe care l-a fotografiat în August 2000 în Canada.
Îl redăm mai jos, extras din superproiectul The Best of SARM din 2005, de pe Cosmopoetry – SARM and Friends.
L-a urmat, cu o dedicație uluitoare, Alex Conu, fost laureat național pentru astrofotografie tehnică și apoi director al comisiei de astrofotografie a SARM în anii 2000, actual membru al elitei fotografice mondiale The World At Night (TWAN). Dragostea lui față de astfel de fenomene a fost atât de mare, încât s-a stabilit într-un fiord din Norvegia spre a putea să le fotografieze în voie.
Desigur, el a revenit de multe ori în România, deschizând expoziții la ARCUB și la Muzeul Antipa.
Mai jos oferim un exemplu din lucrările lui, preluat din superproiectul Cosmopoetry Internationals din 2017 de pe Cosmopoetry – SARM and Friends.
AURORA BOREALĂ
Astrofotografie de Alex Conu
*
Ca primă parte a „Galeriei cosmopoetice de aur” din acest număr, am ales tot ceva omagial.
Tit Tihon este un profesor care a predat matematica în Roman, a fost preparator de olimpici în astronomie și a organizat câteva evenimente astronomice cu o frumoasă participare din țară și Diaspora.
Ca astropoet, s-a adaugat mișcării de creație din SARM în anii 2010 și a devenit unul dintre cei șase laureați cu Marele Premiu Național pentru Astropoezie.
Înainte de pandemie, el a plecat în Canada să-și vadă fiica, iar astăzi nu s-a hotărât încă dacă să rămână acolo sau să se întoarcă acasă.
Din creația lui am selectat o astropoezie cu adevărat extraordinară, pe care a scris-o acum un deceniu:
OMAGIU
De Tit Tihon
Primește Calea Lactee un colind tăcut
Cuvinte-s de prisos și poate-s multe
Din întunericul în care m-am întrupat
Mă copleșește doar dorul de eternitate
Mai văd în depărtare la orizontul vieții
În coama cometelor care suspină vag
Cu lacrimi ce se preling prin lumi uitate
De teorii nedemonstrate, vinovate tare
Departe sunt, rătăcit pe-o planetă vie
Colindând înfiorat prin galaxii spirale
Doresc ca la sfârșitul timpului ce vine
Clonat să fiu de Fibonacci într-o formulă
Și-un pios omagiu doresc iar să închin
Privind cu mare admirație prin lunetă
Sateliții planetei Saturn ca pe prieteni
Univers mirific, Galileo bine inventat
*
În luna Mai 2025, SARM a participat cu standuri proprii la cele două mega-evenimente din București pentru publicul larg, dedicate Cosmosului.
Primul a fost SpaceFEST pe 9-11 Mai (la care m-am referit și în numărul trecut al publicației noastre), un festival impresionant de științe spațiale, cu trei astronauți invitați speciali din străinătate, desfășurat în cadrul select al clădirii rectoratului Universității Politehnice, organizatoare a evenimentului, și împrejurul acesteia.
Chiar dacă mergem cel mai mult pe jos,
Știm că zborul în Cosmos e frumos.
Astronautica și racheta
Tind să ne ridice-n slăvi planeta.
(Andrei Dorian Gheorghe)
Standul SARM a produs o puternică impresie în special prin astrofotografiile lui Valentin Grigore, meteoriții lui Răzvan Andrei și produsele Editurii Astromix, iar dintre voluntarii implicați îi voi evidenția pe Daniela Mladin din Pitești și Cosmin Stănescu din București.
Astropoezia a fost prezentă aici prin publicațiile SARM și în cărțile lui Andrei Dorian Gheorghe, același care a realizat poemul fotografic de mai jos, cu 20 de imagini de la București SpaceFEST, dintre care a 5-a și ultimele 11 sunt de la standul SARM.
(În prim-planuri foto apar, printre alții, Cosmin Stănescu, Daniela Mladin, Delia Barbu, Eric Culescu, David Justin, Corina „Brăila” Fotin, Răzvan Andrei și astrofilatelistul clujean Alec Bartos.)
Al doilea mega-eveniment pentru publicul larg, AstroFest, dedicat știintelor și astronomiei și de asemenea foarte atractiv, a fost organizat pe 24 Mai în Parcul Crângași de revista „Știință și Tehnică”, dar din păcate, deși au fost aduse unele dintre cele mai performante telescoape din țară, a fost afectat de o vreme nefavorabilă.
Și totuși...
Cu știință și cu tehnică și
Cu astronomie pe timp de zi
La AstroFest-ul de la București...
Mai vrei de ploaie să te-adăpostești?
(Andrei Dorian Gheorghe)
Standul SARM s-a bazat în special pe astrofotografiile lui Valentin Grigore.
Astropoezia a fost prezentă și ea în două cărți de Andrei Dorian Gheorghe, același care a realizat cele 13 poze de mai jos, ultimele 7 fiind cu standul SARM.
(Într-un prim-plan foto, la acest stand apare Cosmin Stănescu, cel care i-a cam dus greul pe timpul desfășurării evenimentului.)
Tot standul SARM a găzduit și un mic grup de iubitori ai cerului din Baia Mare, condus de tânărul și valorosul astrofotograf Eduard Mociran, pe care l-am pozat la eveniment și îl cităm în continuare cu un anunț pe care l-a făcut cu două luni mai târziu:
„Doresc să vă anunț că o parte din astro-fotografiile realizate de mine
pe parcursul ultimilor 5 ani
sunt acum expuse spre vânzare la Planetariul Baia Mare.
Pe această cale doresc să le mulțumesc din suflet celor de acolo
că au acceptat să le găzduiască la ei.
De la galaxii, la nebuloase, la aurore, comete și Soare,
tablourile sunt gata să înfrumusețeze un mic colțișor din casa voastră.”
(Eduard Andrei Mociran, 10 Iulie 2025)
*
Pentru partea a doua a „Galeriei cosmopoetice de aur” din acest număr am ales alți trei autori și trei dintre piesele lor scurte remarcabile din trecut.
Târgovișteanca Diana Maria Ogescu a intrat în SARM la sfârșitul mileniului al doilea și, după terminarea studiilor universitare în București, a devenit pentru o vreme chiar vicepreședintă a acestei organizații.
S-a afirmat și în creație în anii 2000, fiind laureată cu Premiul Național de Astropoezie pentru Tineret.
Și, chiar dacă a încetat să mai scrie astropoezie, ea a „ajutat” galele de cosmopoezie de la marile festivaluri Târgoviște Astro-Fest 2023 și Târgoviște Astro-Space-Fest 2025 ale SARM, recitând din creațiile sale vechi.
Am selectat pentru acum o scurtă astropoezie antologică de-a ei, în formă fixă, pe care a scris-o, dacă îmi aduc bine aminte, prin anul 2000.
ASTRO-HAIKU
De Diana Maria Ogescu
Nemărginirea –
stiloul cu care scriu
despre Univers
Despre cel mai vechi membru al mișcării noastre, inginerul Victor Chifelea, un alt fost laureat cu Marele Premiu Național pentru Astropoezie, am vorbit și în numărul trecut.
Și dacă haiku-ul este o specie poetică în trei versuri, de la acest distins domn am ales o astropoezie în patru versuri, pe el care a scris-o acum un sfert de veac.
CALEA LACTEE
De Victor Chifelea
Văd pânza dantelată
a prafului stelar.
Păianjenul cosmic
îl caut în zadar!
Iulian Olaru s-a născut la Mangalia, a apărut la manifestarea „Perseide” a SARM la ediția din 1998, apoi, pe când a fost student la Politehnica bucureșteană, a devenit un as în astro-kaiku și a condus o vreme Filiala SARM București, în numele căreia a scos o mică revistă cu viață scurtă, „Ocheanul”.
Îmi aduc aminte că la Festivalul Internațional de Cosmopoezie (în limba engleză) pe care l-am regizat în cadrul „EuRoEclipse Perseids 1999” la Târgoviște, el a recitat un ciclu de șase haiku-uri despre eclipsa totală de Soare, acompaniindu-se la chitară.
(Le puteți vedea în proiectul bilingv – engleză-română – „Classics of SARM’s Cosmopoetry Festival” de pe website-ul Cosmopoetry – SARM and Friends.)
Acum trăiește în Iași, unde este IT-ist și are o familie fericită cu patru copii.
A fost distins de mai multe ori cu Premiul Național pentru Astro-Haiku, iar din creația lui am ales mai jos o lucrare de referință, compusă prin 1999:
ASTRO-HAIKU
De Iulian Olaru
Spărtură în cer -
mâna Creatorului
țese lumină
*
Întâi el ne-a identificat astromitologia,
Apoi ne-a așteptat s-o facem cunoscută în lume,
Iar după-o sută optsprezece ani, într-un fel anume,
Ion Otescu s-a întors să revadă Academia.
(Andrei Dorian Gheorghe)
Pe 22 Mai 2025, dr. Mirel Bîrlan și Institutul Astronomic al Academiei Române au organizat în Aula Academiei Române, în colaborare cu Ambasada Republicii Chile (țară supranumită „capitala astronomiei mondiale” întrucât, consecință a faptului că are cel mai curat cer peste munții săi, găzduiește cele mai multe grupuri de telescoape americane și europene din lume), un forum astronomic de excepție.
Au fost invitați numeroși iubitori ai cerului (care au venit nu doar din București, ci și din Craiova, Târgu Mureș, Miercurea Ciuc, Constanța, Ploiești etc., iar o tribună a fost plină de studenți), evenimentul fiind structurat în prezentări oficiale și discuții informale.
Au luat cuvântul de la tribună personalități ca fizicianul Nicolae Zamfir (din partea prezidiului Academiei), chiliana Monica Rubio (vicepreședinta Uniunii Astronomice Internaționale), astronoma emerită Magda Stavinschi și cosmonautul Dumitru Prunariu, plus reprezentanți ai statului român în problematica spațiului cosmic.
Mirel Bîrlan a vorbit despre activitățile Institutului Astronomic, iar reprezentanții Asociației Astromania au oferit o lucrare statistică despre astronomia de amatori din România.
SARM a fost reprezentat aici de președintele fondator Valentin Grigore, care a susținut o lucrare bogat însoțită de imagini despre istoria acestei organizații, precum și de Andrei Dorian Gheorghe, care a salutat onorata adunare printr-un astroproverb în versuri și apoi a readus în atenție memoria fondatorului astromitologiei românești, profesorul Ion Otescu (1859-1907), prin cartea acestuia „Credințele țăranului român despre cer și stele” (lansată în 1907 în aceeași incintă) și varianta ei în limba engleză (de Andrei Dorian Gheorghe și britanicul Alastair McBeath, cu sprijinul editorului Dan-George Uza de la Astromix), sub titlul de „Romanian Star & Sky Lore” (aceasta a fost, de altfel, înmânată vicepreședintei UAI).
Iar în poemul fotografic de mai jos, realizat de același Andrei Dorian Gheorghe, apar Mirel Bîrlan, Monica Rubio, Valentin Grigore și Andrei Dorian Gheorghe (fotografiat de Vlad Popescu), precum și apreciații animatori de astronomie Cristian Dănescu, Adrian Șonka, Cosmin Sorin Micloș și Vlad Popescu – căruia îi sunt recunoscător pentru cele două fotografii cu mine alături de Mirel Bîrlan și Monica Rubio.
*
În astrologia clasică, luna Decembrie aparține de Zodia Săgetătorului (22 Noiembrie - 21 Decembrie) pentru două treimi din timp.
Dar în astronomie, unde se ține cont de evoluția datorată mișcării de precesie a axei de rotație a Pământului, Soarele trece aparent prin constelația Săgetătorul (adică a mitologicului centaur profesor Chiron) în 17 Decembrie – 20 Ianuarie.
Iată un astrocatren cu două stele principale din această zonă cerească.
CONSTELAȚIA SAGITTARIUS (SAGETĂTORUL)
De Andrei Dorian Gheorghe
Să nu te-mpiedici într-al tău mare vis
De Nunki sau de Kaus Australis
Căci atâtea nebuloase-ți dau cheia
De-a nu te îneca-n Via Lactea!
*
ZIUA ASTEROIDULUI 2025 ÎN BUCUREȘTI
Pe 27 Iunie 2025, dr. Mirel Bîrlan și Institutul Astronomic al Academiei Române (sau Astronomical Institute of the Romanian Academy, AIRA) au organizat cel mai important și frumos eveniment astronomic deschis din Capitala României, Ziua Asteroidului - Ziua Porților Deschise, în parcul astronomic național din strada Cuțitul de argint, în care grupuri de vizitatori interesați au putut să participe la tururi ghidate în sălile istorice ale instituției, să asiste la prezentări specializate și la observații solare și să admire expozițiile de postere ale AIRA și de picturi ale elevilor Liceului Nicolae Tonitza, în timp ce copiii au participat la ateliere oferite de Space Club, susținut de Ministerul Forțelor Armate.
În absența președintelui Valentin Grigore (care conducea o expediție în Insulele Canare), Societatea Astronomică Română de Meteori (SARM) a fost reprezentată de mine (am susținut două micro-recitaluri de astropoezie, unul pentru cel mai mare grup de vizitatori și unul în prelungirea evenimentului, în fața personalului institutului și a invitaților săi speciali; de fapt, a fost al treilea astfel de recital de-al meu la institut în ultima vreme, după unul în Decembrie 2024 și al doilea în Martie 2025) și Alex Vizitiu.
Noi împreună am realizat acolo o mini-expoziție de lucrări ale SARM și ale Editurii Astromix, incluzând cărți de-ale mele cu astropoezii, reviste, produse editoriale și, pitoresc, o căsuță astro-foto-origami de Valentin Grigore și Adrian Negoescu (de prin 1997), precum și timbrul tablou de Alec Bartos cu ultima eclipsă totală de Soare din SUA.
Continui această relatare cu două astro-haiku-uri și cu cinci imagini (trei cu activități de la eveniment, penultima fiind cu mini-expoziția SARM & Astromix și ultima cu directorul AIRA, dr. Mirel Bîrlan).
Ziua Asteroidului –
un corp mic drept mare ghid
prin Univers
(Andrei Dorian Gheorghe)
Ziua Asteroidului –
extincții trecute vorbesc din nou
știința citește semne
(Alex Vizitiu)
De altfel, acestea și o scurtă descriere a evenimentului au fost publicate pe website-ul AWB pe 16 Iulie 2025, în limba engleză, conform linkului de mai jos:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/07/16/asteroid-day-2025-in-bucharest-by-andrei-dorian-gh
Editoarea americană Andee Sherwood mi-a răspuns:
„Salut, Andrei.
Am postat cele cinci imagini și poeziile despre Ziua Asteroidului.
Haiku-urile vostre au fost atât de bune și m-am bucurat citind despre această zi cu vizitatori la centrul de astronomie.
Sper că ai avut ceva distracție când ai reprezentat SARM.
A fost, de asemenea, frumos să văd atât de mulți tineri gata să învețe mai multe despre astronomie.”
Și pentru că evenimentul a fost cu adevărat deosebit, voi mai reda un poem fotografic și cu alte imagini de la Ziua Porților Deschise 2025 (mai menționez și că s-au remarcat prezentările făcute de Ruxandra Toma și Adrian Șonka în sala de planetariu, Octavian Blagoi la Casa Bosianu, Sorin Marin în sala meridian și cea a lunetei ecuatoriale, Adrian Popescu în spațiul expozițional).
Nu înainte însă de a spune că, spre binele astronomiei din România, dr. Mirel Bîrlan (care are în spate o frumoasă carieră de peste 20 de ani la Observatorul Regal din Paris și a deschis o intersectare fără precedent a astronomilor profesioniști cu cei amatori în țara noastră) a hotărât să mai rămână un mandat la conducerea AIRA.
Să nu uităm că tot el este cel care, prin demers către Uniunea Astronomică Internațională, a făcut ca din 2012 un asteroid să poarte numele de România!
*
Pe 25 Iulie 2025 am publicat pe web site-ul AWB o altă mini-antologie în limba engleză.
Iat-o și în românește, cu mențiunea că acum i-am adăugat la final două astrofotografii de mai târziu cu trei luni, ambele cu Cometa C/2025 A6 (Lemmon):
-prima a fost realizată de Valentin Grigore lângă Turnul Chindiei din Târgoviște pe 26 Octombrie 2025;
-cealaltă de Cătălin Liță la Cândești Deal (județul Dâmbovița) pe 2 Noiembrie 2025.
COMETE, COMETE…
O mini-antologie de astropoezie scurtă a SARM
Silabe-n poem -
comete sperând să plonjeze
pe o stea
(Andrei Dorian Gheorghe)
Am visat că am o cometă în pat…
o căutasem pe cer atâtea nopți
și acum nu mă mai pot bucura de ea,
vreau alta,
sau chiar pe ea (de ce nu?)
de la început din vremurile
când nu se lăsa telescopită.
(Alec Bartos)
Cometa Halley are o perioadă orbitală de 76 de ani,
iar Cometa Hyakutake una de peste 70.000 de ani.
O prefer pe cea de-a doua,
locuind pe ea
aș evita mai mult poluarea sonică
din marile orașe terestre.
(Andrei Dorian Gheorghe)
Hărți de vid adânc -
tăcerea necunoscută
pulsează-n abis
(Alex Vizitiu)
Stea cu coadă,
oricât ai fi de frumoasă,
până te înregistrez
și îți dau un nume,
ești doar o turistă periculoasă
pe cerul meu.
(Andrei Dorian Gheorghe)
Nu-i vina mea,
așa m-au învățat cometele,
acum ele sunt cuminți și descoperite,
chiar cumsecade și…
nu le mai iubește nimeni!
(Alec Bartos)
În lumea plină de rachete
Cerul devine tot mai răblăgit.
Iar dacă urmărești comete,
Te-ncurcă dârele de satelit.
(Adrian Bruno Șonka)
Cometa Swift-Tutle s-a supărat pe mine:
„De ce îmi numeri în fiecare an
meteorii Perseide?”
I-am răspuns:
„Pentru că niciodată nu ți-ai făcut publică
declarația de avere!”
(Andrei Dorian Gheorghe)
Dacă mă lăsa cometa
să o descopăr de la început,
n-aș mai regreta acum nopțile pierdute,
dependent de căutare,
nesatisfăcut de succes.
(Alec Bartos)
Steaua mea din vis,
așteptare finită
în mângâiere.
(Constantin Kapitza)
Nu confunda Cometa Halley
cu Hale-Bopp…
și ar fi prea de tot
să le rimezi cu MacNaught!
(Andrei Dorian Gheorghe)
Mă scuzați,
las toate pe data viitoare,
una din micile comete plânge,
nu-i mai ajunge Calea Lactee
sau poate o gaură neagră o doare.
(Alec Bartos)
Stelele cu coadă
ne învață multe,
chiar și să devenim mai înțelepți
decât Cometa NEOWISE!
(Andrei Dorian Gheorghe)
(Notă: Precizăm că NEOWISE vine de la Wide-field Infrared Survey Explorer, un telescop spațial al NASA, iar „wise” în engleză înseamnă înțelept.)
Linkul către această lucrare la AWB este următorul:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/07/25/comets-comets-by-andrei-dorian-gheorghe
Iar reacția editoarei americane Andee Sherwood a fost:
„Antologia voastră de astropoezii despre comete este din afara acestei lumi!
Toate poeziile au fost <great> și o bucurie de a fi citite.
(M-ai făcut să râd când ai spus despre comete că MacNaught nu rimează cu Hale-Bopp!)
Trebuie să-ți mulțumesc pentru că ai salvat toate aceste poezii și le-ai creat o antologie pentru a fi împărtășită pe blog.
Totul a fost amuzant și în mod hotărât o plăcere de a fi postat.
<Well done, Andrei!>”
Urmează o demonstrație complexă de cel mai înalt nivel legată de aceeași cometă.
O demonstrație de clasă, în același timp, că astronomii devin automat și poeți, într-un fel sau altul, datorită frumuseții cerului.
COMETA C/2025 A6 (LEMMON) PRINTRE SATELIȚI STARLINK
(24-10-2025, Runcu Stone)
Astro-foto-poezie observațională de Valentin Grigore
Cometa s-a văzut ușor cu ochiul liber,
inclusiv coada de praf estimată la circa 4 grade lungime.
Pe cer defilau foarte mulți sateliți Starlink,
iar fundalul cerului a fost dominat de airglow verde și roșu.
Spre finalul sesiunii foto,
când cometa a coborât mult la orizont,
ne-am permis un selfie ca amintire.
Și dacă Valentin Grigore a fotografiat cometa în Valahia, un alt apreciat iubitor al cerului (simpatizant al mișcării noastre) a fotografiat-o după câteva zile peste dealurile Măgurei, în Moldova.
Fiind însă vorba mai jos despre un joc de cuvinte, trebuie precizat că „lemon” în engleză înseamnă lămâie, în timp ce Lemmon vine de la Mount Lemmon Survey, descoperitorul acestei comete.
C/2025 A6
(28-10-2025, Bacău)
Astro-foto-haiku de Radu M. Anghel
Cometa Lemmon
sau, cum o alintă unii,
„lămâița”...
Să trecem și în ceea ce azi considerăm a fi Transilvania (ca să punctăm în toate provinciile istorice românești majore), mai precis în Crișana, unde un alt astrofotograf de elită și mare prieten al SARM, totodată cu frumoase valențe astropoetice, a compus următoarea lucrare:
COMETA LEMMON 2025
(23-10-2025)
Astro-foto-poezie de Nelu Rugan
Ia uite,
am reușit să fac o fotografie
la un bulgăre de noroi și gheață
care ne vizitează, cred, odată la 1350 de ani!
Peste atâția ani
nu știu cine va mai fi pe aici să o vadă.
Noi suntem „happy”,
am reușit să o admirăm!
Pentru a extinde tema cometelor din această toamnă, ne vom întoarce puțin în timp, tot în Valahia, la o altă cometă, fotografiată de același Cătălin Liță pe 20 Octombrie 2025 în Munții Bucegi:
ALT VIZITATOR CERESC – COMETA C/2025 R2 (SWAN)
Astro-foto-haiku de Cătălin Liță
Acea mică pată verzuie
cu o
tentativă de coadă…
Vom trece la final tot în Transilvania, unde Felician Ursache, al treilea om din lume (și primul din emisfera nordică) care a observat în vară cometa devenită cel de-al treilea corp interstelar semnalat că a pătruns în sistemul solar, a și fotografiat-o recent.
Iar eu, în amintirea faptului că în Noiembrie 2012 am fost cu el într-o expediție fabuloasă în Australia ca să vedem o eclipsă totală de Soare, am decis să redau mai jos o combinație astrocatren (distractiv)-astrofotografie de tandem, bazată pe imaginea cu această cometă mult mai îndepărtată, pe care Felician a realizat-o de curând la observatorul său particular Starhopper.
COMETA 3I/ATLAS
De Andrei Dorian Gheorghe (astrocatren)
și Felician Ursache (astrofotografie, 14-10-2025, Sfântu Gheorghe)
Obiectule interstelar,
Ai venit în sistemul solar
Să semeni particule ca dar
Precum într-un mare vid agrar.
*
În vara lui 2025 am fost onorat de o scurtă vizită a eroului contemporan nr.1 al astronomiei din Republica Moldova.
A rezultat un material pe care l-am publicat inițial în engleză pe 18 Iulie 2025 în website-ul AWB și pe care îl redau mai jos în română:
ASTRONOMUL BASARABIEI LA BUCUREȘTI
De Andrei Dorian Gheorghe
În 10 și 11 Iulie 2025
am fost gazdă și ghid în București
pentru astronomul Basarabiei,
Vitalie Chistol,
un profesor doctor la universitatea tehnică
a unui stat mic (Republica Moldova,
separat de istorie de patria-mamă România),
care operează planetariul și observatorul
din Chișinău
și pregătește elevi
pentru olimpiadele internaționale
de astronomie și astrofizică.
Ne-am simțit împreună ca într-o frăție
în care abandonasem
jocurile copilăriei
și am trecut la
dansul cu stelele.
Linkul către materialul de la AWB este următorul:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/07/18/the-astronomer-of-bessarabia-in-bucharest-by-andre
Iar editoarea americană Andee Sherwood a avut următoarea reacție:
„Salut, Andrei.
Mulțumesc pentru noua poezie.
A fost grozav să știu că te-ai bucurat de timpul tău împreună cu prietenul tău Vitalie.
Mulțumesc de asemenea și pentru fotografia cu voi doi.
Sper că tu și Vitalie veți avea mai mult timp în viitorul apropiat să <dansați> cu stelele.”
*
Cristian Dănescu a absolvit Politehnica bucureșteană și, în timp, a devenit un astronom amator complex, expert în construcția de telescoape, fotografie „deep sky” și popularizarea astronomiei.
Mai mult, el și-a făcut un observator particular la Păulești în județul Prahova și a descoperit o stea variabilă prin metoda „survey”.
În ultimii ani, Cristi a devenit un astronom profesionist specializat pe tema solară la Institutul Astronomic al Academiei Române și, în timpul liber, vicepreședinte al SARM, poziție din care și-a asumat chiar și dificilul rolul de traducător în limba engleză la super-evenimentul Târgoviște International Astrofest 2018 (cu participarea președintelui fondator și a unor lideri de pe patru continente ai organizației mondiale Astronomers Without Borders).
Pentru acestea (și multe altele), i-am scris o dedicație în cartea mea din 2025:
LUI CRISTIAN DĂNESCU
De Andrei Dorian Gheorghe
Cristi Dănescu e solarist,
Variabilist și „deep sky”-ist.
El nu dorește trai pe vătrai,
Ci astro-poze rupte din Rai.
În Octombrie 2019, la serata de astropoezie de la pensiunea montană Runcu Stone din cadrul Conferinței Naționale ASTRO 2019 a SARM, el a recitat un astrocatren dedicat artei astrofotografice, care, împreună cu câteva astrofotografii de cer profund, i-a fost publicat în superproiectul online în limba engleză Cosmopoetry Internationals din 2019 de pe Cosmopoetry – SARM and Friends (și în românește în cartea mea „O epopee a cerului românesc”, Editura Astromix, 2022).
Iată acum varianta originală în limba română a astrocatrenului său, cu titlul schimbat și trei astrofotografii de-ale sale reprezentând cele trei tipuri majore de obiecte „deep sky”: roiul stelar M92 din constelația Hercule, galaxia M31 Andromeda din constelația cu același nume și Nebuloasa Rozeta din constelația Monoceros.
ODĂ ASTROFOTOGRAFIEI DE CER PROFUND
Astro-foto-poezie de Cristian Dănescu
Lumina stelei care-a fost
Eu azi am prins-o în căuș.
Mă joc cu ea un pic și-apoi
O-mpărtășesc cu voi acuș.
*
Întorcându-mă la concertul aniversar din 21 Octombrie 2025 de la Salonul Cultural Mihail Sebastian, dedicat împlinirii a 98 de ani de către conducătorul (astropoet) al acestuia, profesorul matematician Zigmund Tauberg, organizat de fiica sa Liana Tauberg, pot deocamdată să mai arăt, din lipsă de timp, doar trei imagini (sala, domnul Tauberg emoționat până la lacrimi și finalul apoteotic).
Dar mai întâi, pentru că suntem într-un număr cu mai multe astro-haiku-uri al publicației noastre, voi reda și unul din cartea „Simfonia astrală” din 2019 a matematiciaului astropoet:
ASTRO-HAIKU
De Zigmund Tauberg
Pe-a nopții scenă
Dâre de foc dansează...
Joc meteoric.
Pe 20 Noiembrie am revenit la Salonul Cultural Mihail Sebastian (singurul cenaclu literar din România care asigură regulat momente de astropoezie) cu prilejul ultimei ședințe a acestuia pe 2025 și l-am regăsit pe domnul Tauberg în mare formă (l-am și fotografiat, după cum se va vedea).
Conectat la ploaia măruntă de afară, el a recitat din memorie versuri despre ploaie de poeți clasici români și mi-a permis mie să fac oficiile astronomico-astropoetice.
Iar eu am vorbit despre jubileele mișcării de astropoezie-cosmopoezie a SARM, despre rolul profesorului Tauberg în aceasta și despre Târgoviște Astro-Space-Fest 2025, dedicându-i totodată un catren de suflet, pe care nu apucasem să i-l spun de ziua lui:
Încerc întotdeauna să trag mai sus de moșie
Un car foarte mare, plin ochi de astropoezie.
Mă ajută prieteni și-unul este extrem de rar:
Zigmund Tauberg cel deopotrivă pământean și stelar.
(Andrei Dorian Gheorghe)
*
Nu mă pot stăpâni să nu redau și o astropoezie comică de dată mai recentă.
De fapt este un prilej de aduceri aminte, pentru că va fi urmată de lucrările a trei mari astrofotografi români și colaboratori excelenți ai SARM de-a lungul timpului: fizicianul Maximilian Teodorescu de la Institutul de Științe Spațiale (laureat național pentru astrofotografie tehnică în 2003, apoi evidențiat pe plan internațional pentru astrofotografiile sale, în special la Soare și Lună), muzeograful astronom Ciprian Vîntdevară (coordonator al complexului astronomic din Bârlad, descoperitor de corpuri cerești și admirabil astrofotograf) și doctorul harghitean Attila Munzlinger (vicepreședinte al Asociației Astronomice Maghiare din Transilvania și superlaureatul național pentru astrofotografie în 2015, concursurile de acest fel fiind organizate de SARM o dată la trei ani între 2000 și 2015).
Am selectat lucrările lor din superproiectul online Cosmopoetry Internationals din 2019 de pe Cosmopoetry – SARM and Friends, practic ultima realizare de acest fel (în care am creat chiar și un fel de ligă internațională de „astro-photo-art-poetry”, după cum se poate vedea pe ultima lui pagină), fiindcă apoi a venit pandemia și mi-a schimbat direcțiile de lucru.
Acestora li se va adăuga și o lucrare a unui reprezentant strălucit al schimbului de mâine, studentul timișorean „sarmist” Ovidiu Dascălu.
SCUFIȚA ROȘIE CONTEMPORANĂ
De Andrei Dorian Gheorghe
-Bună dimineața, bunicuțo! -
spuse Scufița Roșie contemporană
către bunica sa aparentă.
Ce strălucitoare și drăgălașă ești!
Semeni cu LAP1–B,
bătrâna aglomerare de stele
de după nașterea Universului!
Aceasta a fost publicată pe 12 Noiembrie 2025 pe website-ul AWB la adresa:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/11/12/contemporary-little-red-riding-hood-by-andrei-dori
Editoarea americană Andee Sherwood mi-a răspuns:
„Salut, Andrei.
Mulțumesc încă odată pentru noua astropoezie pentru blog.
Folosind povestea Scufiței Roșii pentru comparația cu galaxia vechilor stele a fost ceva foarte <clever> și te aplaud pentru piesa ta creativă.”
COMETA WIRTANEN
Astrofotografie de Maximilian Teodorescu
CRESCENT NEBULA ÎN CYGNUS
Astrofotografie de Ciprian Vîntdevară
FANTEZIE ASTRALĂ
Astrofotografie de Attila Munzlinger
TREI NEBULOASE ÎN CEPHEUS
(Bula (NGC 7635), Clește-de-homar (Sh2-157) și NGC 7538)
Astrofotografie de Ovidiu Dascălu
*
TÂRGOVIȘTE ASTRO-SPACE-FEST 2025 – INTRODUCERE
Text și fotografii de Andrei Dorian Gheorghe
În perioada 15-23 Octombrie 2025, Valentin Grigore și Societatea Astronomică Română de Meteori (SARM) au organizat super-evenimentul național Târgoviște Astro-Space-Fest 2025 la Muzeul de Istorie din Târgoviște și la pensiunea montană Runcu Stone, cu participarea a numeroși iubitori ai cerului reprezentând instituții de stat, asociații, observatoare private, universități și licee.
Festivalul a inclus prezentări de astronomie (de la corpuri cerești – teorie, observații, analize – la acțiuni de popularizare) și astronautică, observații telescopice, expoziții (astrofotografie, meteoriți, instrumente pentru astro-navigație marină, astronomie tactilă pentru nevăzători, cărți și publicații), observarea curentului de meteori Orionide și a Cometei Lemmon, lansări de rachete miniaturale și o gală de cosmopoezie.
Dintre lumi,
cea plină de-astronomie-i
cea mai strălucitoare!
Acest material a fost publicat inițial în limba engleză pe website-ul Astronomers Without Borders pe 31 Octombrie 2025 la adresa:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/10/31/targoviste-astro-space-fest-2025-introduction-astr
Reacția editoarei americane a AWB, Andee Sherwood, a fost următoarea:
„Salut, Andrei.
Mulțumesc pentru poezia nouă și imaginile de la Festivalul ASTRO-SPACE.
Mi-a plăcut haiku-ul tău și am apreciat toate imaginile, ca de obicei.”
În continuare, voi încerca să prezint, pas cu pas, toate momentele oficiale de la acest festival (cofinanțat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale în urma unui concurs național de proiecte), al cincilea super-eveniment istoric organizat de Valentin Grigore și SARM (după EuRoEclipse Perseids 1999 – coorganizator fiind dr. Ovidiu Vaduvescu –, Tabăra Internațională de Meteori – Dărmănești 2004, Târgoviște International Astro-Fest 2018 și Târgoviște AstroFest 2023, nemaipunând la socoteală organizarea locală a două conferințe ale International Meteor Organization la Pucioasa în 2000 și Sibiu în 2011) printre sute de alte evenimente locale, regionale și naționale.
O voi face prin câte o imagine pentru fiecare, cu precizarea că am făcut fotografiile mai distanțat de prezentatori pentru a evidenția parțial afluența de public.
Dar înainte de etalarea fotografică, voi descrie conținutul acestora și, pentru că evenimentul a fost măreț, voi reveni în numărul viitor al publicației noastre cu... „Povești de la Târgoviște Astro-Space-Fest 2025”!
Imaginile reprezintă, așadar, secvențe de la prezentările lui Valentin Grigore (președinte fondator al SARM, Târgoviște), Alexandru Mironov (senior editor al revistei „Știință și Tehnică”, București), Mirel Bîrlan (director al Institutului Astronomic al Academiei Române, București), Cătălin Beldea (editorul de astronomie de la „Știință și Tehnică”, director AstroShow, București), Felician Ursache (owner al observatorului privat Starhopper din Sfântu Gheorghe), Radu M. Anghel (owner al observatorul privat din Pîrjol, Bacău), Mircea V. Rusu (ilustru profesor și inventator de la Facultatea de Fizică, Universitatea București), Ruxandra Toma (Institutul Astronomic, București), Ovidiu Ignat (manager al Planetariului Baia Mare), comandor Vasile Chirilă (președinte fondator al AstroNauticus, Mangalia), Marcel Jinca (liderul Astroclubului SARM Gorj), elevele Norkys Beatrice și Alexandra Irina (de la Liceul Mihai Viteazul din Bumbești Jiu), Nicoleta Pazmany (președinta Astroclubului Meridian 0 din Oradea), apoi două secvențe de la gala de cosmopoezie (cu regizorul Andrei Dorian Gheorghe și sala cu un moment spontan al lui Alexandru Mironov), una de la cina în ambient cosmic și una din piața centrală, când Cosmin Sorin Micloș a făcut o prezentare cu telescopul său digital de ultimă generație, toate acestea din 16 Octombrie.
Iar din 17 Octombrie, o imagine largă cu atmosfera de la muzeul târgoviștean, urmată de prezentări cu Dumitru Dorin Prunariu (cosmonautul național, membru de onoare al Academiei Române). Răzvan Andrei (marele colecționar de meteoriți din Târgu Jiu, SARM), Maximilian Teodorescu și Eliza Teodorescu (ambii de la Institutul de Științe Spațiale, Măgurele), Ovidiu Dascălu (SARM, Timișoara), o imagine din sală, Gabriel Neagu (Astroclubul Călin Popovici, Galați), eleva Ana Ursu și echipa ei (din Ploiești).
Următoarele imagini sunt de la Runcu Stone: telescopul digital Origin pus din nou la treabă de Cosmin Sorin Micloș, prezentări cu Andrei Dorian Gheorghe și Alex Vizitiu, ieșire cu telescoapele, lansarea unei rachete miniaturale (de echipa lui George Radu) și o altă prezentare a lui Cosmin Sorin Micloș (cu Valentin Grigore).
Au mai asigurat diverse tipuri de suport pentru festival: Adrian Șonka (coordonatorul Observatorului Municipal București) și Corina Tițescu (de la aceeași instituție), Cristian Dănescu (Institutul Astronomic al Academiei Române, observatorul privat din Păulești, Prahova, vicepreședinte al SARM), Diana Maria Ogescu (fostă vicepreședintă a SARM, Târgoviște), Cătălin Liță (SARM, Târgoviște), Geoge Tănase (SARM, Târgoviște), Iulian Dascălu (Timișoara), Erik Culescu (SARM, Corbeanca), Aurelia Idița (Bumbești, Jiu), Alina Ferșeta (StartEvo, București), Ștefan Cristache, David Justin, Ioana Iulia Ilie, Delia Barbu (toți de la SARM, Târgoviște), Eduard Panait (SARM, București) etc.
(Impresionant și gestul profesoarei Afrodita Liliana Boldea de la Universitatea din Craiova, care n-a putut să scape de la serviciu pentru conferință, dar a venit să-i prindă măcar finalul.)
De asemenea, au mai fost reprezentați de către participanții prezenți la festival: proiectul EURONEAR, Space Club din București, Asociația Astronomică Sirius, complexele astronomice din Bârlad și Galați.
Iar înainte de poemul fotografic de 32 de imagini, redau un astrocatren inspirat de lucrarea prezentată la festival de formidabilul profesor astrofizician Mircea Rusu (89 de ani):
Corpuri cerești fac o casă bună
În viața-mi, pe senin sau furtună.
Atins, aduc multe osanale
Undelor gravitaționale!
(Andrei Dorian Gheorghe)
*
Pe 17 Noiembrie 2025 m-am pomenit cu un astro-haiku, care mi-a plăcut foarte mult, de la Dănuț Ionescu din Noua Zeelandă (admirabilul popularizator de astronomie din anii 1990, care a refondat revista „Orion” a lui Victor Anestin din 1907-1912, a fost șef de comisie în SARM, a realizat emisiunea Contact Astronomic de la Radio Contact, m-a introdus în lumea astronomiei ca astropoetul nr.1 și apoi a emigrat la antipozi), așa că, fiind „condamnat” (nici că se putea mai frumos!) la o incursiune în emisfera sudică (unde, cum am spus mai sus, am fost în 2012 să văd o eclipsă totală de Soare în Australia), i-am dat o replică de același fel, iar ce a ieșit am publicat în engleză la Astronomers Without Borders chiar pe 20 Noiembrie.
În românește, materialul arată astfel:
UN DIALOG DE ASTRO-HAIKU... CU DĂNUȚ IONESCU
De Andrei Dorian Gheorghe
Dănuț Ionescu a fost un mare popularizator de astronomie în România, unde a condus o revistă și o emisiune radio în anii 1990, apoi s-a mutat în Noua Zeelandă, unde a rămas un astronom amator activ, cu sclipiri astropoetice.
De astă dată el a insistat ca lucrarea de mai jos să includă și două astrofotografii cu Norii lui Magellan (galaxii satelit ale Căii Lactee), prima de președintele fondator al SARM, Valentin Grigore (7 Iulie 2019, Vale de la Luna, Atacama, Chile), și a doua chiar de Dănuț Ionescu (12 Ianuarie 2024, Tokoroa, Noua Zeelandă), ca „un simbol de unitate și prietenie prin Astronomie”.
Mulțumiri speciale pentru suport tehnic lui Alex Vizitiu.
NORI MAGELLANICI
Nori Magellanici,
copiii Căii Lactee,
buni de panseu.
(Dănuț Ionescu)
Nori Magellanici,
unul mare și-unul mic,
nici că ne plouă!
(Andrei Dorian Gheoghe)
Iată linkul pentru această lucrare:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/11/20/magellanic-clouds-an-astro-haiku-dialogue-with-dan
Iar opinia editoarei Andee Sherwood a fost:
„Salut, Andrei.
Mulțumesc, mulțumesc pentru frumoasele haiku-uri și imagini!
Această piesă a fost un adevărat deliciu deopotrivă pentru ochi și suflet.
Te rog să le mulțumești tuturor celor implicați pentru contribuțiile lor și îți mulțumesc pentru că ai pus totul împreună într-o postare glorioasă pentru blog.
<Well done, my friend, well done!>”
*
Întorcându-mă puțin în timp, pe 12 August 2025 am fost informat că un asteroid a început să îmi poarte numele datorită unei acțiuni a proiectului european descoperitor de astfel de corpuri cerești, EURONEAR, condus de dr. Ovidiu Văduvescu din Insulele Canare.
Un proiect care a dat nume românești mai multor asteroizi pe care i-a descoperit, începând cu fondatorul mișcării astronomice din România, Victor Anestin, și fondatorul observatorului cercetării astronomice naționale, Nicolae Coculescu.
Iar sintagma „astropoetul național” (pe care am auzit-o, despre mine, circulând în lumea mișcării astronomice din România încă de la ediția din 1996 a marii manifestări cultural-astronomice „Perseide” a SARM)...
Aceasta a fost parte din argumentația ce a însoțit propunerea către Uniunea Astronomică Internațională în ce mă privește și a avut la bază nu doar rezultatele mele internaționale individuale în astropoezie, cosmopoezie, astromitologie, teatru astropoetic, istoria astronomiei etc., ci și faptul că i-am fost mișcării naționale de astropoezie și cosmopoezie a SARM (pe care am creat-o cu Valentin Grigore în 1995 și am dus-o pe primul loc în lume încă din 1996 în acest gen de creație) fondator principal, selecționer, coordonator, manager, reporter, cronicar, critic literar, animator, traducător în limba engleză, instructor, regizor, prezentator, sponsor... și tot eu am fost cel care a lansat termenii de astropoezie și cosmopoezie la începutul anilor 1990.
(Cei care nu cunosc speța, vor afla mai multe despre toate acestea în numerele viitoare.)
I-am trimis atunci un mesaj de mulțumire lui Ovidiu Văduvescu, care începea astfel:
„Mulțumim, Ovidiu.
E greu de găsit cuvinte pentru a răspunde la o asemenea onoare, la care cei mai mulți dintre cei <vizați> de când există EURONEAR n-ar fi visat vreodată și care se datorează covârșitor viziunii, muncii și sacrificiilor tale.
Consider că ai făcut pentru compatrioții tăi în general ceea ce puțini au reușit în istorie (și, asta e sigur, niciunul în particularul domeniului!).
Acum cred că fiecare om-asteroid ales de EURONEAR ar trebui privească lucrurile nu doar ca pe un succes personal, ci ca pe un pașaport pentru a deschide noi uși pozitive și ca pe o datorie de a face mai mult pentru că (așa cum am scris aproximativ într-o astropoezie) <este important să știi astronomie, dar și mai important este ce faci pentru astronomie>.
Pe mine, acest fapt minunat mă face să întineresc și să duc în spinare mai departe în mod corespunzător mișcarea de astropoezie / cosmopoezie a SARM, care în septembrie 2025 împlinește trei decenii și este nr. 1 mondial din 1996.”
Apoi am scris o astropezie:
ASTEROIDUL (679211) GHEORGHE = 2018 VL61
Le mulțumesc
președintelui SARM
Valentin Grigore
(pentru propunerea preliminară),
liderului proiectului EURONEAR
Ovidiu Văduvescu
(pentru acceptarea ei și argumentație),
membrului EURONEAR
Lucian Hudin
(pentru descoperirea lui în 2014-09-02
la Telescopul Isaac Newton din La Palma),
Uniunii Astronomice Internaționale
și Centrului de Planete Minore
(pentru aprobarea numelui meu
pentru acest asteroid).
Situat în centura principală de asteroizi
dintre Marte și Jupiter,
este mic, hotărât și special,
plimbând pe cer
termenul de „astropoet”
(din argumentație).
Acum sunt cam ocupat
cu probleme terestre,
dar într-o zi îmi voi face timp
să-l văd și eu printr-un telescop.
Până atunci îți sunt recunoscător,
asteroidule Gheorghe,
pentru că exiști undeva departe
ca un prieten nou, neașteptat și ceresc
al astropoeziei!
Această lucrare mi-a apărut prima dată pe 29 August 2025 în limba engleză pe website-ul AWB la adresa:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/08/29/asteroid-679211-gheorghe-2018-vl61
Am avut parte atunci de următoarea reacție din partea editoarei AWB, americanca Andee Sherwood:
„Felicitări, Andrei!!!
Nu-mi pot imagina cât de onorat trebuie să te simți că ai un asteroid numit după tine.
Sunt atât de fericită să aud această noutate și să aflu despre ea sub forma unei poezii!
Tu meriți cu siguranță această recunoaștere pentru uimitoarea ta dedicație pentru domeniul astronomiei și pentru împărtășirea cunoștințelor tale cu atâția alții!
Felicitări, Andrei, este o veste minunată!”
Și una peste alta, această poveste m-a convins atunci că nu trebuie să am nicio ezitare în a demara această publicație!
Ceea ce am și făcut o lună mai târziu, în Septembrie 2025.
*
La final de 2025...
LA MULȚI ANI DE 2026
Astro-foto-poezie de Andrei Dorian Gheorghe
Să aveți viața frumoasă
Poate ca o nebuloasă
Și s-aveți lumina vie
Poate ca o galaxie
Într-o lume-n piruetă...
Poate chiar ca o planetă!
*
Director: Andrei Dorian Gheorghe
Președinte fondator al SARM: Valentin Grigore
Web master: Florin Alexandru Stancu
Corectură: Ecaterina Rusu
Portal publicație: https://cosmopoetry.ro/noi-si-cerul-literar/
Adresa de contact: [email protected]
ISSN 1454-3052
*
© 2025 SARM
(Societatea Astronomică Română de Meteori)